Faţa întunecată a BNR

BNR nu este o instituţie luminoasă care iradiază cu bani economia. BNR nu este nici confidentul de nădejde al bancherilor, nici aliatul populaţiei împotriva băncilor. Banca centrală nu dă pomeni şi nici nu face minuni. Nici în an electoral, nici de sărbători, nici în criză şi nici pe vârfuri de creştere economică.Dacă partea vizibilă a băncii centrale, mai ales declaraţiile, aproape de fiecare dată optimiste sau prea optimiste ale guvernatorului, nu atrage prea mult atenţia publicului larg, faţa nevăzută, cea întunecată, este de-a dreptul savuroasă.Aceeaşi BNR, acuzată de unii că merge mână în mână cu bancherii, a picat la examen nu mai puţin de 44 de directori de bănci anul acesta, după ce anul trecut, după atacul asupra leului, a forţat câţiva oficiali ai unor bănci să-şi părăsească funcţiile. Banca a arătat totuşi indulgenţă celor 44 care au picat la sesiunea de până acum şi le-a dat posibilitatea să vină şi în restanţe.Aceeaşi BNR, suspectată de majoritatea economiştilor că a ţinut leul sub papuc în perioada alegerilor prezidenţiale „de ochii lumii”, pentru a nu panica populaţia, dă din ce în ce mai multe semne că, dacă va fi nevoie, se va lupta cu un leu prea puternic la fel cum s-a luptat cu unul prea slab.
Partea savuroasă continuă. În timp ce în declaraţiile oficiale BNR asigură bancherii şi opinia publică de faptul că va injecta suficienţi bani în piaţă pentru a calma spiritele, respectiv dobânzile, declaraţiile nu au fost duse până la capăt. BNR a injectat într-adevăr cantităţi enorme de bani în piaţă, însă când a vrut ea, nu când au cerut bancherii. Ba chiar, de câteva ori, a amânat astfel de operaţiuni deşi le anunţase deja, creând tensiune într-o piaţă care se aştepta să primească lichidităţi.Tot în partea întunecată a BNR se află şi declaraţiile pozitive privind sistemul bancar românesc la finele anului trecut, când se vehicula că cel puţin o bancă, mai mică, cel mai probabil cu capital românesc, e la un pas de faliment. Pentru a evita un efect de domino, oficialii băncii centrale au făcut front comun şi au subliniat de mai multe ori decât au avut ocazia că nici nu poate fi vorba despre aşa ceva şi că sistemul bancar e sănătos tun. Aceste declaraţii au fost infirmate însă de unii dintre ei câteva luni mai târziu, când au recunoscut că, într-adevăr, situaţia nu era roz chiar pentru toate băncile.Diferenţa între BNR şi celelalte instituţii ale statului, care sunt mai tot timpul de partea cuiva şi în prea puţine cazuri neutre, este că banca centrală are un scop pentru care să lupte.