Românii acordă cea mai mare încredere primăriilor – din sfera instituţiilor politice, Armatei – din cea a instituţiilor executive, Bisericii – din sfera instituţiilor sociale sau private şi NATO – din sfera instituţiilor internaţionale, potrivit unui sondaj INSCOP.
Chestionaţi cu privire la direcţia în care se îndreaptă ţara, 69,1% cred că se îndreaptă într-o direcţie greşită, 21,4% dintre români cred că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună, iar 9,5% nu ştiu sau nu răspund, potrivit unui sondaj INSCOP remis luni Agerpres. Potrivit cercetării, cifrele încrederii în instituţiile politice pentru iulie sunt următoarele: primăriile – 40,9% (39,6% în mai 2014), Curtea Constituţională – 31,2% (29,8% în mai), consiliile judeţene – 29,6% (28,8% mai), Guvernul – 28,6% (29,2% în mai), Preşedinţia – 20,2% (21,8% în mai), Parlamentul – 16,5% (17,6% în mai), partidele politice – 12,5% (10,5% în mai). Ierarhia de încredere în instituţiile executive este condusă de Armată cu 67,6% (faţă de 66,1% în mai), urmată de Jandarmerie cu 60,7% (57,7% în mai), SRI cu 48,8% (faţă de 48,1%), DNA cu 48,6% (faţă de 47,1%), BNR cu 47,6% (faţă de 46,3% în mai), Poliţie cu 46,9% (faţă de 45,7% în mai), SIE cu 45,4% (faţă de 43,5%), Agenţia Naţională de Integritate (ANI) cu 32,7% (31,1% în mai 2014). Topul încrederii în instituţiile sociale sau private în iulie este condus de Biserică – 62% încredere multă şi foarte multă. Biserica este urmată de universităţi, cu 43,1%, faţă de 44,4% în mai, presă 36,2% (faţă de 33,9% în mai), organizaţiile societăţii civile 27,9% (faţă de 29,8%), sindicate 23,4% (faţă de 22,2% în mai), patronate 19,3% (faţă de 17,7% în mai 2014) şi bănci, 15,9% (faţă de 14,6% în mai). Cercetarea arată că ierarhia instituţiilor internaţionale este următoarea: NATO – 52,5% (50,1% în mai 2014), ONU – 47,6% (44,4% în mai), UE – 43,9% (44,8% în mai), Parlamentul European – 41,9% (faţă de 40,2%), Comisia Europeană – 41,3% (39,7% în mai), Banca Mondială – 30,9% (29,2% în mai), FMI – 27,1% (23,9% în mai). Procentele în ceea ce priveşte clasamentele privind încrederea în instituţii nu cumulează non-răspunsurile. „Dacă perioada campaniei pentru alegerile europarlamentare a adus o accelerare a scăderii încrederii în politic, relativa stabilizare a imaginii instituţiilor politice constatată în iulie se leagă mai degrabă de oboseala publicului faţă de supraexpunerea la informaţia politică în campaniile electorale şi, de ce nu, de dezinteresul faţă de politic specific vacanţei. Din septembrie discutăm iarăşi într-un context de campanie, unul mult mai interesant pentru public decât cel din mai. (…) Prezenţa patronatelor şi a băncilor la coada clasamentului continuă şi ne arată că economia este încă departe de a fi funcţională din punctul de vedere al vieţii de zi cu zi. Presa înregistrează şi acum o creştere de încredere, fiind premiată probabil pentru aducerea în faţa publicului a cazurilor de corupţie care au ţinut capul de afiş în ultimele săptămâni“, este de părere Darie Cristea, coordonator programe INSCOP. Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului „Adevărul“ în perioada 1-6 iulie. Volumul eşantionului a fost de 1.055 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic. Detalii suplimentare şi prezentarea grafică a cercetării pot fi găsite pe site-ul www.inscop.ro. Românii acordă cea mai mare încredere primăriilor – din sfera instituţiilor politice, Armatei – din cea a instituţiilor executive, Bisericii – din sfera instituţiilor sociale sau private şi NATO – din sfera instituţiilor internaţionale, potrivit unui sondaj INSCOP.Chestionaţi cu privire la direcţia în care se îndreaptă ţara, 69,1% cred că se îndreaptă într-o direcţie greşită, 21,4% dintre români cred că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună, iar 9,5% nu ştiu sau nu răspund, potrivit unui sondaj INSCOP remis luni Agerpres. Potrivit cercetării, cifrele încrederii în instituţiile politice pentru iulie sunt următoarele: primăriile – 40,9% (39,6% în mai 2014), Curtea Constituţională – 31,2% (29,8% în mai), consiliile judeţene – 29,6% (28,8% mai), Guvernul – 28,6% (29,2% în mai), Preşedinţia – 20,2% (21,8% în mai), Parlamentul – 16,5% (17,6% în mai), partidele politice – 12,5% (10,5% în mai). Ierarhia de încredere în instituţiile executive este condusă de Armată cu 67,6% (faţă de 66,1% în mai), urmată de Jandarmerie cu 60,7% (57,7% în mai), SRI cu 48,8% (faţă de 48,1%), DNA cu 48,6% (faţă de 47,1%), BNR cu 47,6% (faţă de 46,3% în mai), Poliţie cu 46,9% (faţă de 45,7% în mai), SIE cu 45,4% (faţă de 43,5%), Agenţia Naţională de Integritate (ANI) cu 32,7% (31,1% în mai 2014). Topul încrederii în instituţiile sociale sau private în iulie este condus de Biserică – 62% încredere multă şi foarte multă. Biserica este urmată de universităţi, cu 43,1%, faţă de 44,4% în mai, presă 36,2% (faţă de 33,9% în mai), organizaţiile societăţii civile 27,9% (faţă de 29,8%), sindicate 23,4% (faţă de 22,2% în mai), patronate 19,3% (faţă de 17,7% în mai 2014) şi bănci, 15,9% (faţă de 14,6% în mai). Cercetarea arată că ierarhia instituţiilor internaţionale este următoarea: NATO – 52,5% (50,1% în mai 2014), ONU – 47,6% (44,4% în mai), UE – 43,9% (44,8% în mai), Parlamentul European – 41,9% (faţă de 40,2%), Comisia Europeană – 41,3% (39,7% în mai), Banca Mondială – 30,9% (29,2% în mai), FMI – 27,1% (23,9% în mai). Procentele în ceea ce priveşte clasamentele privind încrederea în instituţii nu cumulează non-răspunsurile. „Dacă perioada campaniei pentru alegerile europarlamentare a adus o accelerare a scăderii încrederii în politic, relativa stabilizare a imaginii instituţiilor politice constatată în iulie se leagă mai degrabă de oboseala publicului faţă de supraexpunerea la informaţia politică în campaniile electorale şi, de ce nu, de dezinteresul faţă de politic specific vacanţei. Din septembrie discutăm iarăşi într-un context de campanie, unul mult mai interesant pentru public decât cel din mai. (…) Prezenţa patronatelor şi a băncilor la coada clasamentului continuă şi ne arată că economia este încă departe de a fi funcţională din punctul de vedere al vieţii de zi cu zi. Presa înregistrează şi acum o creştere de încredere, fiind premiată probabil pentru aducerea în faţa publicului a cazurilor de corupţie care au ţinut capul de afiş în ultimele săptămâni“, este de părere Darie Cristea, coordonator programe INSCOP. Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului „Adevărul“ în perioada 1-6 iulie. Volumul eşantionului a fost de 1.055 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic. Detalii suplimentare şi prezentarea grafică a cercetării pot fi găsite pe site-ul www.inscop.ro.
