Moartea lui Slobodan Milosevic naÅŸte controverse

Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI, cu sediul la Haga) se află într-o poziţie delicată după moartea în detenţie a lui Slobodan Milosevic, rudele fostului preşedinte iugoslav acuzând instanţa de la Haga de a fi neglijat avertismentele legate de agravarea stării de sănătate a celui deţinut, în timp ce observatori imparţiali regretă lentoarea procedurii juridice care nu a permis să se facă dreptate înainte de moartea fostului lider de la Belgrad, comentează duminică Reuters.

Corpul fără viaţă al lui Slobodan Milosevic a fost găsit în dimineaÅ£a zilei de sâmbătă în celula sa din închisoarea Scheveningen a TPI, în apropiere de Haga, într-un moment în care procesul intentat împotriva sa de instanÅ£a internaÅ£ională – în care principalele capete de acuzare erau genocid, crime împotriva umanităţii ÅŸi crime de război – intrase în cel de-al cincilea an, notează aceeaÅŸi sursă.

Slobodan Milosevic, care avea 64 de ani şi suferea de probleme cardiace şi de hipertensiune arterială, solicitase luna trecută TPI eliberarea temporară pentru a se putea trata în Rusia, dar cererea sa a fost respinsă. Fratele său mai mare Borislav Milosevic, fost ambasador al Iugoslaviei în Rusia, a atribuit integral instanţei de la Haga responsabilitatea pentru acest deces, afirmând că un grup de medici independenţi ajunseseră la concluzia că starea sa este critică, încă din noiembrie anul trecut. Mai mult, unul din avocaţii lui Milosevic, Zdenko Tomanovic, a declarat că clientul său se temea să nu fie otrăvit, iar unul din avocaţii numiţi din oficiu, d-na Steven Kay, a declarat la rândul său că Slobodan Milosevic nu intenţiona să-şi pună capăt zilelor şi era ferm hotărât să se bată pentru apărarea sa la proces.

Tribunalul Penal internaţional a refuzat cererea familiei ca trupul fostului lider iugoslav să fie autopsiat în Rusia. Doi medici sârbi vor asista însă la examenul anatomo-patologic al lui Milosevic, prevăzut pentru duminică, la care va fi prezent, de asemenea, ministrul pentru drepturile omului şi pentru minorităţile etnice din Serbia-Muntenegru, Rasim Ljajic.

Un purtător de cuvânt al TPI a apreciat drept puţin probabilă o sinucidere în cazul lui Slobodan Milosevic, având în vedere faptul că moartea acestuia a survenit la mai puţin de o săptămână de la sinuciderea, tot într-o închisoare a TPI, a fostului preşedinte al sârbilor din Croaţia, Milan Babic, găsit mort duminica trecută. Această coincidenţă suscită o serie de semne de întrebare în legătură cu supravegherea deţinuţilor de la închisoarea Scheveningen, unde, în mod normal, potrivit Reuters, controalele au loc la fiecare jumătate de oră în timpul nopţii.

Pe de altă parte, moartea lui Milosevic cu câteva luni înainte de pronunţarea verdictului în procesul său reflectă o lentoare de procedură în cazul TPI. Astfel, procesul intentat de această instanţă celui care a fost timp de 13 ani preşedinte al Serbiei, apoi al Iugoslaviei (până în octombrie 2000) a fost cel mai trenant proces organizat în Europa după cel de la Nurnberg, în care au fost judecaţi foştii conducători nazişti.

În timp ce procesul de la Nurnberg s-a desfăşurat pe parcursul unui an, în cazul lui Milosevic acesta s-a transformat într-un veritabil maraton judiciar, acuzarea citând în instanţă circa 290 de martori, în timp ce fostul lider de la Belgrad, care şi-a asumat el însuşi apărarea (fiind de formaţie jurist) şi care-i tutuia pe judecători, a solicitat 1.600 de martori.

‘Un act de acuzare mai restrâns, în special în ceea ce priveÅŸte purificarea etnică, în legătură cu care el era neîndoielnic responsabil, ar fi fost mai bun’, a apreciat fostul emisar internaÅ£ional pentru Balcani, britanicul David Owen. ÃŽn schimb, fostul ambasador al SUA la ONU Richard Holbrooke, care a negociat acordurile de pace de la Dayton din 1995 (la care Iugoslavia a fost reprezentată chiar de Slobodan Milosevic), nu împărtăşeÅŸte această opinie.

Procurorul general al TPI, Carla del Ponte, a respins orice responsabilitate a TPI în decesul lui Slobodan Milosevic, afirmând că, dimpotrivă, este ‘foarte mâhnită’ de acest eveniment. ‘ÃŽn calitatea mea de procuror, îmi dau seama că nu voi putea încheia procesul cel mai important al vieÅ£ii mele. Åžase ani ÅŸi jumătate de muncă dură ÅŸi de renunţări anulate. ÃŽn calitate de reprezentantă a miilor de victime care de ani de zile cer dreptate, eu mă trezesc cu mâinile goale. Moartea lui Milosevic reprezintă pentru mine un eÅŸec total’, afirmă Carla del Ponte într-un interviu publicat duminică de cotidianul italian La Repubblica, citat de AFP, referindu-se la faptul că, odată cu decesul fostului lider de la Belgrad, ‘într-o clipă totul s-a pierdut. Nu va mai fi un proces Milosevic’.

Åži preÅŸedintele TPI, Fausto Pocar, ÅŸi-a exprimat după decesul lui Milosevic ‘profunda dezamăgire’ pentru faptul că ‘procesul nu va avea o concluzie’. ÃŽntr-o conferinţă de presă comună cu Carla del Ponte, organizată duminică la Haga, dl. Pocar a confirmat că autopsia pe trupul lui Milosevic, ce va fi practicată de medici olandezi ÅŸi de un medic sârb, va avea loc în cursul zilei ÅŸi că rezultatul va fi comunicat ‘cât mai repede posibil’.

Pe de altă parte, la menÅ£ionata conferinţă de presă organizată duminică la amiază la Haga, Carla Del Ponte, a refuzat duminică să comenteze informaÅ£iile privind o posibilă otrăvire a fostului preÅŸedinte iugoslav Slobodan Milosevic, pe care le-a calificat drept ‘zvonuri’. ‘Eu nu comentez aceste zvonuri. Trebuie să aÅŸteptăm rezultatul autopsiei’, a declarat Carla del Ponte, citată de AFP ÅŸi AP. Potrivit AP, anunÅ£area rezultatelor autopsiei corpului lui Slobodan Milosevic este aÅŸteptată în cursul serii de duminică sau luni dimineaÅ£a.

‘AveÅ£i de ales între moarte naturală ÅŸi sinucidere’, a mai afirmat Carla del Ponte, adăugând în context că moartea lui Milosevic face ‘mai urgentă ca niciodată’ arestarea ÅŸi extrădarea către TPI a lui Radovan Karadzic, fostul lider politic al sârbilor din Bosnia, ÅŸi a lui Radko Mladic, fostul lider militar al sârbilor bosniaci, acuzaÅ£i de instanÅ£a de la Haga de comiterea de crime în timpul războaielor din Balcani din anii 1990.

Tribunalul Penal InternaÅ£ional pentru fosta Iugoslavie nu a furnizat detalii referitoare la cauzele decesului lui Slobodan Milosevic, indicând doar că a dispus efectuarea autopsierii corpului fostului lider iugoslav ÅŸi a unei anchete toxicologice, dar a indicat că ‘nu există vreun semn că el (Milosevic) ar fi comis o sinucidere’.

La Belgrad însă, după cum a relatat duminică AFP, mai multe ziare au acuzat Tribunalul de la Haga de a-l fi ‘asasinat’ pe fostul preÅŸedinte iugoslav. După anunÅ£area morÅ£ii lui Slobodan Milosevic, numeroase victime ale politicii acestuia dar ÅŸi partizani ai săi ÅŸi-au exprimat regretul pentru faptul că acesta nu a putut fi judecat pentru faptele sale. ÃŽn acelaÅŸi timp însă, ei ÅŸi-au exprimat dorinÅ£a ca dispariÅ£ia sa fizică să ajute Serbia ÅŸi Balcanii, în general, să întoarcă pagina unor ani de conflicte ÅŸi de scindări în acest spaÅ£iu.

Adauga un comentariu

*