Devenita o chestiune nationala, saracia este considerata si la Onesti drept principala problema cu care se confrunta micii comercianti; toti patronii intervievati de noi au pus saracia pe primul loc in topul greutatilor.
“Noua ne-ar merge bine atunci cand am avea posibilitatea sa ne oferim produsele si serviciile unui numar mare de clienti; din pacate, vanzarile au scazut considerabil din cauza saraciei populatieiâ€, ne-a declarat unul dintre micii agenti economici din zona pietei centrale a municipiului Onesti.
Gravitare in jurul Platformei Petrochimice Borzesti
Pe langa problemele generale din economie, observate in toata tara, Onestiul are si cateva particularitati, datorate marilor intreprinderi de pe Platforma Petrochimica Borzesti.
“Micii agenti economici din Onesti depind foarte mult de marile unitati de pe Platforma; cei mici graviteaza in jurul celor mari, care sunt ca niste motoare pentru ei – a apreciat consilierul judetean Valerian Vreme, presedintele PNL Onesti.
Cheia problemelor se afla tot pe Platforma, motiv pentru care este necesara o abordare sanatoasa a dezvoltarii Platformei Petrochimice Borzesti.
Din pacate, politica unor investitori in marile intreprinderi a facut ca micii intreprinzatori din Onesti sa piarda piata de pe Platforma, in favoarea unor firme din Bucuresti sau din alte judete ale tariiâ€.
Taxe si impozite prea mari
Micii agenti economici din Onesti au acuzat si administratia publica locala, reprosurile referindu-se la lipsa de implicarea in asigurarea unui climat favorabil dezvoltarii micilor afaceri. Spre exemplu, toti comerciantii din zona Bazarului au solicitat sa li se concesioneze terenurile pe care si-au amplasat atelierele, barurile, chioscurile sau tarabele.
“Am solicitat o concesionare pe 25 de ani, dar Primaria Onesti refuza sistematic sa aprobe acest lucru, continuand sa ne ia chirie – ne-a declarat unul dintre comerciantii din zona, care a preferat sa-si pastreze anonimatul de teama unor eventuale repercusiuni din partea primarului.
Chiria ajunge cam la 80 milioane de lei vechi pe an, pentru un chiosc, pe cand concesionarea ar insemna doar vreo 10 milioane pe an. Diferenta, de aproximativ 70 milioane de lei pe an, inseamna ceva pentru un mic intreprinzator, care poate investi in modernizari sau poate angaja inca doua persoaneâ€.
Desi toti si-ar dori sa nu mai plateasca taxe si impozite, municipalitatea nu poate renunta la acestea, bugetul local fiind din ce in ce mai sarac. In 2005, aproape 200 miliarde de lei vechi nu s-au mai incasat la bugetul local, jumatate din aceasta suma reprezentand taxe si impozite restante de la micii agenti economici.
Gheorghe LEU
