Bacauanul cu 20.000 de nunti

Este, probabil, persoana careia i s-a spus de cele mai multe ori “va cunosc, dar nu stiu de unde sa va iau”. Nu-si aminteau ca domnul respectiv a indeplinit una dintre cele mai importante formalitati din viata lor, ca este un fel de preot al lumii civile.

Dumitru Popa, fost pâna de curând secretar al Primariei Bacau, a oficiat aproximativ 20.000 de nunti din 1988 si pâna azi. De neocolit in poze sau filmari, el a fost si inca mai este omul cu vocea blânda, care intreaba “cetatene X, de buna voie si nesilit de nimeni… Ce nume ati hotarât sa purtati in timpul casatoriei? A cui a fost ideea?”. Oamenilor grabiti li s-ar parea ca slujba asta a sa, de reprezentant al primarului, este una terna. De unde! Au fost nunti si nunti, unele intr-adevar banale, dar altele cu o incarcatura emotionala teribila.

“In medie, tinerii din ziua de azi nu mai au acelasi respect pentru ceremonia casatoriei ca in urma cu 10 ani”, regreta Dumitru Popa. “Vin imbracati cam prea lejer, unii mesteca guma chiar in timp ce eu vorbesc, iar altii din public ma acopera cu vocile lor, dezbatând cu totul alte subiecte decât nunta prietenilor sau rudelor lor”. Parca il citeam pe marele gânditor african Jomo Kenyata, care se plângea in anii ’70: “Nu este de mirare ca nu mai ploua. Tânara generatie si-a intors fata de la Ngai (Dumnezeu), legaturile cu spiritele stramosilor au disparut”.

Amintiri triste…

“Odata m-a podidit plânsul”, povesteste Dumitru Popa. “Se casatorea o nepoata de-a mea, care isi pierduse parintii – pe verii mei – intr-un cumplit accident de circulatie. Era atunci in clasa a 5-a; mai avea un frate intr-a 3-a si un alt frate sugar. Atunci, când se marita, m-au napadit amintirile despre suferintele ei”. Alta data, si-a amintit de un baietel de vreo 5 ani, un inger imbracat in frac si cu papion, impecabil, ca un mare dirijor. “Peste nici o luna, bunicul sau a venit si mi-a spus ca pustiul a murit, rapus de cancer la colon. Mi-l amintesc des pe copilul acela”.

…si vesele

Dar nu mereu sunt amintiri triste: “Mai demult, au venit sa se casatoreasca doi tigani corturari, iar la ceremonie au asistat doar 15 femei din satra lor. Când a sosit momentul sa semneze, mireasa se tot codea, iar cioporul acela de neveste facea galagie agitându-si fustele colorate. «Lasa, fa, ca tu nu stii carte, semnez io pentru tine», a decretat barbatul. Si a inmuiat degetul in cerneala, iar apoi a tuflit doua amprente pe certificat”. Alta data, proaspetii soti s-au luat la bataie imediat dupa semnatura. “Si, totusi, am aflat ca nunta s-a tinut la restaurant”, s-a mirat Dumitru Popa.

„Industria” nuntilor

In 2005 au fost aproximativ 1800 de nunti in Bacau, cu 350 mai multe decât in 2001. In 2006, pâna pe 6 martie, data intrarii in post, se oficiasera 202, cu 28 mai putine decât in perioada similara a anului trecut. Fireste, la atâtea nunti exista si o mare industrie de profil, in care sunt incluse restaurantele, formatiile muzicale, fotografii, operatorii video, decoratorii etc. Aici a fost una dintre neimplinirile lui Dumitru Popa.

“Am incercat sa pun ordine in lumea fotografilor, in care a functionat si functioneaza, cred, legea junglei. Inca dinainte de 1989, fotografii se sabotau unul pe altul, nici nu mai spun ca nuntile se mai câstigau si prin forta pumnilor. Ulterior au avut toti dreptul de a fotografia, pentru o taxa modica, dar egalitatea sanselor nu i-a multumit. Am incercat sa le stabilesc calendare, care nu au fost respectate.

Am facut apoi o triere prin introducerea unei taxe consistente. Ulterior, am aflat ca aceasta o plateau tot nuntasii, impovarându-le astfel cheltuielile cu nunta, care si-asa sunt apreciabile. Am renuntat la taxa asta, iar acum stiu ca sunt unii care in fiecare zi incearca sa agate clienti chiar la depunerea actelor.

Câtiva dintre ei, care se prezentau drept fotografi ai Starii Civile, ne-au facut mari probleme. Le-au dat clientilor impresia ca sunt ieftini, iar apoi le-au scos o gramada de poze, pe care cereau foarte multi bani. Nu dadeau nuntasilor decât teancul intreg. Unii n-au rezistat santajului si au platit milioane multe.

Altii nici macar nu s-au tinut de cuvânt, nu au mai dat pozele, desi luasera banii in avans”, ne-a descris Dumitru Popa situatia fotografilor care racoleaza clienti din incinta starii civile.

“Eu figurez si in pozele «cinstite» si in celelalte”, concluzioneaza Dumitru Popa, singurul bacauan prezent in 20.000 de albume de amintiri.

Marius Fundulea
contact_marafilm@yahoo.com