Alcatuita din 9 sate, Pustiana, P̢rjol, C̢mpeni, Basesti, Haineala, Tar̢ta, Bahnaseni, Hemieni si Barnesti, comuna P̢rjol ocupa o suprafata de 5425 ha, din care 3852 agricol si 1573 neagricol. Are o populatie de 8138 locuitori si 2479 gospodarii. Pe sexe, 45 la suta sunt barbati si 55 la suta femei.In comuna sunt 8 scoli, cinci cu clasele I РVIII si trei cu I РIV, 10 biserici, din care doua catolice si opt ortodoxe, si sase Camine culturale.
Prima atestare documentara a comunei dateaza din 8 iulie 1443, când Stefan Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, a dat in stapânire panului Ilias Sanga mai multe proprietati, intre care si Basesti pe Tazlau. Dealul dintre pâraiele Cucuieti si Ludasi se numeste astazi „Dealul Pârjolului”, deoarece padurile cu care era acoperit au fost mistuite de flacari, dar a fost reimpadurit. De la acest eveniment provine si toponimul de Pârjol, denumirea actuala aparând pentru prima data in documente in „Marturia hotarnica 1777”.
Pe 6 septembrie 1950 a luat fiinta actuala comuna Pârjol, prin votul Marii Adunarii Nationale si prin fuzionarea comunelor Basesti si Bahnaseni. In satul Bahnaseni se afla o biserica ridicata in 1848, iar in Câmpeni o biserica veche datând din 1859. In aceeasi localitate se gaseste si un loc numit „baie”, aici putând fi zarite ruinele unei foste bai termale dar care, din pacate, nu a fost cercetata si nu se stie perioada de timp in care aceasta a functionat. Scoala veche din satul Pustiana figureaza pe lista Monumentelor Istorice.
Moare petrolul, saraceste comuna
Multi ani locuitorii comunei Pârjol au trait de pe urma extractiei de titei dintr-un subsol extrem de bogat in astfel de zacaminte. Din pacate, sacul a ajuns la fund iar pe raza comunei nu mai exista decât Brigada 8 Câmpeni cu 120 de sonde de extractie insa numai 85 din ele fiind in stare de functionare. Brigada 8 Câmpeni face parte din PETROM si a aparut inca din sec. al XVII-lea insa nu a prezentat o importanta economica deosebita decât de-abia din a doua jumatate a sec. al XX-lea.
„Dintr-o comuna bogata am ajuns una saraca, spune primarul Mihai Borto. Cât timp mai functioneaza aceste sonde, inca mai supravietuim. Când vor pleca si acestea, nu stiu ce va fi…”. Ce se poate spune mai mult despre o comuna in care rata somajului a ajuns la 70 la suta?
Cooperatia, mândria primarului!
Primarul Mihai Borto se afla la a doua legislatura. Pâna a cstiga primele alegeri a lucrat in cooperatie, fiind un timp si presedintele acesteia. Pe vremea lui Ceausescu, la magazinul din Pustiana al lui „nea Mihai”, puteai gasi tot ce-ti doreste inima, incepând de la masline si terminând cu Kent!
Din acest motiv, de la el se aprovizionau incepând de la politisti, pâna la securisti. Ei bine, fostul cooperator n-a putut sa uite de unde a plecat asa ca a ajutat cât a putut Cooperatia de consum din comuna. „Veniturile totale se ridica la 788.061 milioane lei vechi” spune contabila Coperatiei, Elena Horonceanu.
„Avem 9 unitati, doua in comuna Balcani, doua la Pârjol, una la Basesti si una la Haineala, un magazin mixt la Bahnaseni si unul la Hemieni. Putem spune ca avem prtintre cele mai moderne magazine din tot UJCOP. Am ocupat in 2005 locul al saselea pe judet. Am facut investitii de peste un miliard de lei in 2005”. In magazine se afla, intr-adevar, marfa incepând de la ata si pâna la materiale de constructie. Profitul pe 2005 a fost de 160 milioane lei, iar salariul mediu al unui angajat depaseste cinci milioane lei.
ISJ alunga elevii din Pârjol in Harghita!
Situatia la invatatura a elevilor din comuna Pârjol nu este deloc ingrijoratoare, daca ne luam dupa datele statistice. Au absolvit clasele a VIII-a 107 elevi, 86 s-au prezentat la testele nationale iar 78 dintre ei au fost declarati admisi. „Problema noastra este cu totul alta si destul de dureroaa. Nu ne plângem nici de unguri, nici de felul in care se desfasoara cursurile in limba maghiara la Pustiana. Alta e durerea.
In acest moment, la Scoala de Arte si Meserii invata 45 de elevi. Ei bine, printr-o adresa telefonica, Inspectoratul Scolar Judetean ne comunica faptul ca in comunele unde nu exista incadrare, baza materiala si elevi, incep̢nd cu anul scolar 2006 Р2007 Scoala de Arte si Meserii nu va mai functiona, fiind si noi nominalizati printre acestea.
Cu alte cuvinte, cei aproape o suta de absolventi ai claselor a VIII-a din acest an vor trebui sa plece la Lunca de Jos, in Harghita, sa invete acolo, pentru ca li se da totul pe gratis! Nu intelegem ce fel de politica este aceasta, dar sunt peste 30 de elevi numai din Pustiasna care vor alege Harghita. Parintii n-au posibilitati sa-i trimita la scoli din Bacau, asa ca vor alege aceasta varianta. Noi am solicitat ISJ sa permita functionarea si in anul scolar 2006 – 2007 a SAM, dar se pare ca avem putine sanse, urmând sa continuam doar cu clasa a X-a”, spune directorul coordonator Constantin Basescu..
Activitate economica redusa
Principalele indeletnicirie ale locuitorilor comunei sunt agricultura, cresterea animalelor, exploatarea lemnului si unele industrii casnice, de genul olaritului, moraritul si lemnaritul. „In comuna exista peste 80 agenti economici, insa de mica insemnatate, doar mici comercianti, multi dintre ei functionând cu intermitenta sau fiind pe cale de disparitie.
Si acest lucru spune mult despre actuala stare a comunei”, declara viceprimarul Neculai Heisu. Comuna se afla intr-o relatie de colaborare cu Fundatia „Medici fara frontiere” si aceasta trimite de doua ori pe ani medicamente, pentru ca o farmacie nu exista. Sunt in schimb doua cabinete medicale si doua stomatologice.
D. MINDIRIGIU
