O ‘Conferinţă ÅŸtiinÅ£ifică internaÅ£ională’, având ca temă comunitatea ceangăilor din Moldova ÅŸi purtând genericul ‘MoÅŸtenire periclitată, culturi periclitate’, ÅŸi-a început joi lucrările la Hanul Măgura, situat la 14 km de Bacău, în prezenÅ£a unor invitaÅ£i străini ÅŸi departe de indiscreÅ£iile presei, informează corespondentul ROMPRES.
Manifestarea, consacrată studierii vieÅ£ii comunităţii romano-catolice din Moldova, cunoscută ÅŸi sub numele generic de ceangăi, purtând girul Ministerului MoÅŸtenirii Culturale Maghiare de la Budapesta (Nemzeti Kulturalis Orokseg Miniszteriuma) este organizată, în parteneriat, de FundaÅ£ia ‘Teleki Laszlo’ ÅŸi AsociaÅ£ia etnografică ‘Kriza Janos’.
Participă doar lectori invitaţi de peste hotare (Ungaria, Germania, Austria) alături de unii lideri ai Asociaţiei ceangăilor maghiari din Moldova şi de reprezentanţi ai comunităţii maghiare din Transilvania. Nu sunt prezente feţe bisericeşti, istorici, etnografi, cadre didactice universitare, politologi din rândul populaţiei romano-catolice din zona a cărei viaţă şi activitate este dezbătută în cadrul reuniunii.
Temele conferinÅ£ei sunt, după cum aprecia, sub acoperirea anonimatului, unul dintre participanÅ£i, ‘cât se poate de actuale’: ‘Politica maghiară cu privire la folosirea limbii ÅŸi posibilităţile proiectelor lingvistice în Moldova’, ‘Ierarhia Bisericii romano-catolice ÅŸi influenÅ£a acesteia asupra asimilării ceangăilor din Moldova în secolele XIX ÅŸi XX’, ‘Biserica ÅŸi modernizarea, la răscruce de culturi’, ‘ÃŽnvăţămintele programului de educaÅ£ie în limba maghiară în Moldova”, ‘Probleme de integrare a ceangăilor moldoveni în Ungaria’, ‘Pustiana /localitate băcăuană/ – casa comunitară’.
‘Organizarea unei asemenea conferinÅ£e într-un stat de drept, democratic, este cât se poate de normală, dar pentru ca ea să capete atributul de ÅŸtiinÅ£ifică ar fi fost normal să fi fost invitaÅ£i ÅŸi cei care fac parte din rândul populaÅ£iei despre care se discută ÅŸi care au o cu totul ÅŸi cu totul altă opinie despre moÅŸtenirile periclitate ÅŸi culturile periclitate evocate’, a declarat – pentru ROMPRES – băcăuanul Gheorghe Bejan, preÅŸedintele AsociaÅ£iei romano-catolicilor din Moldova ‘Dumitru MartinaÅŸ’, organizaÅ£ie la care au aderat marea majoritate a celor ce sunt cunoscuÅ£i sub titulatura generică de ceangăi. Ei resping această denumire, considerând-o o jignire ÅŸi susÅ£in, cu argumente multiple, ÅŸtiinÅ£ifice ÅŸi de tradiÅ£ie, că sunt români de religie romano-catolică.
ÃŽn judeÅ£ul Bacău, dintre cei 706.623 de locuitori, 119.618 s-au declarat la ultimul recensământ a fi de religie romano-catolică. Dintre aceÅŸtia, 95,7 la sută spun că sunt români. Tot cu acel prilej, 4.317 locuitori ai judeÅ£ului s-au înregistrat etnici maghiari, dintre care 2.720 sunt din GhimeÅŸ-Făget. ÃŽn comunele Cleja ÅŸi Pârjol, considerate a fi ‘fiefurile’ ceangăilor maghiari din judeÅ£, dintr-un total de 13.766 (6.993 + 6.773) de locuitori s-au declarat a fi maghiari doar 108, respectiv 360 de persoane.
Doar 11, respectiv, 12 copii din cele două comune frecventează cursurile de limbă maghiară aprobate de Inspectoratul Şcolar Judeţean la solicitări ce ajungeau iniţial la 50. Cu toate că s-a dovedit că multe semnături erau false, fiind atribuite reprezentanţilor unor familii ce nu aveau copii de şcoală, cursurile se desfăşoară normal.
Lucrările ÅŸtiinÅ£ifice editate în ultimii cinci ani sub egida Episcopiei Romano-Catolice IaÅŸi ÅŸi Universităţii ‘Al. Ioan Cuza” IaÅŸi întregesc, prin imagini, interviuri ÅŸi referate istorice inedite dovezile multiple, interdisciplinare privind apartenenÅ£a romano-catolicilor din Moldova la poporul român oferite timp de peste un secol de intelectuali provenind din rândurile acestei populaÅ£ii, dar eludate, cum spune Ioan LacătuÅŸ, directorul Centrului European de Studii Covasna, de ‘mutilatorii de istorie ÅŸi cultură”.
ROMPRES
De ce departe de ochii presei, de ce nu sunt invitati cei care au scris despre aceste meleaguri.Eu sunt din Faraoani si spun raspicat ca nimeni nu are nimic de ascuns. Nimeni nu trebuie sa-si bata joc de noi ,nimeni nu trebuie sa ne foloseasca in scopri politice sau alte scopuri necinstite,nimeni nu are voie sa-i judece si sa vorbesca despre ei oficial decat cu acordul lor.De ce nu exista acesta deschidere? Eu nu spun apriori ca se vrea raul cuiva ci ii intreb pe organizatori scopul si cu ce vin in ajutorul acetor oameni absolut deosebiti? Daca le vreti binele atunci fiti bineveniti toti, daca nu vedeti-va de treburile voastre
Dupa cunostintele mele au fost invitati toti reprezentantii presei bacaoane, fetele bisericesti, reprezentantii Asociatiei D. Martinas, reprezentanti ai conducerii bacaoane, etc., dar nu si-au manifestat interesul fata de aceasta conferinta. Organizatorii nu-i puteau aduna cu arcanul… deci sa nu mai acuzam pe nedrept. Sa nu facem aceleasi greseli ca istoricii din timpul comunismului, dar si unii contemporani, care afirma unele lucruri, dar nu cerceteaza in amanunt problema (pentru ca sunt obisnuiti sa afirme, iar cine are indrazneala sa-i contrazica sunt luati de securitate, sunt etichetati ca pericol public sau vanzatori de tara). Adevarul are multe fete, iar jumatatile de adevar nu fac decat sa umbreasca intregul.