Naivitati personale

Secventa 1: Dupa-amiaza frumoasa, o importanta firma care distribuie masini de toate felurile isi deschide o chestie interesanta, o locatie atractiva pentru oamenii de afaceri. Doi straini, reprezentanti ai marelui producator occidental, vin si vorbesc despre ce si cum vor castiga patronii bacauani daca vor lucra cu ei.

Buna treaba, cel putin la prima vedere. Numai ca prezenta a fost subtire rau de tot, doar vreo patru-cinci oameni din biznisul local au catadicsit sa-si miste fizicul pentru a vedea o noutate in Bacau, la urma urmelor, pentru a invata ceva despre cum se fac afacerile in UE. Cat despre politicieni, ce sa mai vorbim? Nici piciorus de ales n-a calcat pe acolo, desi ar fi avut de castigat cel putin la imagine. Sau poate ca si-au dat seama nu era rost de altfel de castig, intelegeti dumneavoastra… Mda, spune ceva asta? Spune multe, pe cuvant de onoare!
Secventa 2: ~n aceeasi zi, un onorabil inginer, profesor doctor universitar isi lanseaza un volum de versuri. Bun-rau, asta conteaza mai putin. Lume multa, mai multa decat in partea cealalta, dar numai apropiata de literatura: profesorime, scriitorime, studentime (de asta mai putina). La fel, patronii si politicienii nu si-au aratat superbia. Patronii au o scuza: nu castiga nimic, ba mai primesc si cereri de sponsorizare. Dar politcienii? Nu stiu nici acum ca parlitii de intelectuali pot influenta electoratul? Nu le pasa?
Stop cadru: Un om de afaceri destul de visator si un politician retras benevol in umbra au fost la respectiva lansare. Au socializat si nu i-a durut. Bravo lor! N-au castigat nimic. ~n afara de faptul ca si-au confirmat renumele de baieti buni, care pretuiesc o vorba sprintara si un vin asisderea. Uite asa se pierde ocazie dupa ocazie in ceea ce unii numesc razboiul imaginii. Nu-i razboi, e doar prezenta normala printre cei care, la un moment dat, te pot scoate parlamentar, primar, consilier…

Nelu BROSTEANU

Adauga un comentariu

*