Rromii sunt considerati cea de a doua mare minoritate in Romania. Judetul Bacau are, conform ultimului recensamant, 11.794 de rromi.
Un rrom din Orbeni sparge tiparele
Vasile Cantaragiu, sau Lica, dupa cum il cunosc prietenii, are 37 de ani si este si bunic, pentru ca s-a insurat de tanar. A lucrat cat s-a putut la fosta „Partizanul”, iar apoi s-a stabilit in zona Valea Seaca- Sascut, de unde se trage.
Lica este poate printre singurii pietari care au certificat de producator. Cu siguranta nu face parte din categoria celor care cumpara si vand, situatie tolerata, din pacate, in pietele bacauane. A arendat aproximativ 10 hectare teren pe care le-a cultivat cu porumb, si 6 ha unde face legumicultura, in coasta Orbeniului.
„Vreo doi, trei ani am facut practica, nu pot spune ca am realizat cine stie ce productie, dar ma descurcam”, spune Lica Cantaragiu. Afacerea rromului din Valea Seaca e una de familie, pentru ca are una destul de numeroasa.
Are cinci copii, Vandam a trecut in clasa a IV-a, la Scoala 19 din Bacau, a luat si premiu si iubeste si el legumicultura, o alta fata, Roxana, in clasa a VII-a, dar mai are si una maritata care l-a facut bunic. Sotia vinde produsele in Piata Centrala, unde are o taraba.
„Am investit peste un miliard de lei in legumicultura. Nu stiu sa mai aiba cineva sase hectare de gradina in zona. Nu vorbesc de cei de la Dienet. Am sistem de irigatie din panza freatica, ud si stropesc cu solutie in fiecare dimineata rasadurile.
Priviti ce frumos arata. Daca da Dumnezeu si timpul tine cu noi, sper sa dau lovitura”, se mandreste Lica cu ardeii, rosii si varza sa. Nu se ocupa numai de legumicultura, ci si de zootehnie. Are 24 vaci si cinci vitei.
„Am familie mare, dau de mancare la toate rudele care ma ajuta la munca campului. Tot ceea ce am este numai pentru mine si familia mea. Dau de mancare la vreo 15 copii ai rudelor, ii si culc la mine, pentru ca ma ajuta sa intretin culturile”, spune agricultorul rrom din Orbeni, nebagat in seama de sefii Partidei rromilor.
Legumicultura cu iz de „rrom” la Geoseni!
Doi rromi din comuna Geoseni, Remus Motan si Florin Nicoara, au pus pe picioare una dintre cele mai prospere afaceri din zona. Remus a lucrat mult timp la Braila, in legumicultura, si s-a intors acasa unde a vrut sa faca acelasi lucru.
A incercat pe la Primaria din Tamasi, de care apartinea satul Geoseni pana a nu deveni comuna, dar n-a reusit sa obtina nici un proiect si nici nu i s-au dat prea mari sperante. S-a asociat cu Florin Nicoara si au facut acelasi lucru cu administratia locala a comunei Geoseni, dar s-a izbit de aceeasi rigiditate. In cele din urma s-au apucat singuri de treaba.
Au imprumatat bani de la banci sau prieteni si au demarat afacerea. Acum a ajuns la 1, 6 hectare cultivate cu legume, de la 715 mp cat au avut la nceput, in 2001, cu sere, solarii, toate irigate. Mai au 21 hectare de legume in camp, din care 8 cu gogosari, cinci cu ceapa, 2, 5 cu morcovi iar restul cu varza. Investitia a costat peste 100.000 euro.
Muncesc cu 42 de zilieri din Geoseni. Faptul ca s-au extins dovedeste ca afacerea este prospera. Asteapta ca la mijlocul lunii iulie sa iasa pe piata cu rosii, in august cu ceapa, iar in septembrie cu gogosari. Paradoxal, dar Bacaul asigura doar 20 la suta din piata de desfacere, restul de 80 la suta fiind acoperit de… Baia Mare!
„Acolo sunt oamenii mult mai seriosi. Au venit, au dat comanda, au platit avansul si asteapta livrarea”, spune Remus Motan, „inginerul” legumicultor din Geoseni. A solicitat ajutor de la Partida rromilor, dar degeaba, li s-a dat cu flit. Gelu Tamas, fostul primar al comunei Tamas, a devenit consultantul pe probleme agricole al lui Remus Motan si Florin Nicoara!
„Anul acesta voi absolvi Facultatea de Inginerrie Economica „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi. M-am asociat intr-un fel cu cei doi si le ofer consultatii in materie, ajutandu-i cum pot si ma pricep mai bine.
Consider ca nu e o rusine sa te asociezi cu doi rromi, muncesc cinstit si munca nu te injoseste”, spune Gelu Tamas, ex-primarul ajuns consultantul… consilierului local Remus Motan!
D. MINDIRIGIU
Conform ultimului recensamant, localitatile din judetul Bacau, in care comunitatea rromilor detine o pondere de peste 5 la suta, din totalul populatiei stabile, sunt Corbasca – 31,9 la suta, Valea Seaca – 26,4 la suta, Parava – 21, 2 la suta, Gura Vaii – 13, 2 la suta, Berzunti – 11,8 la suta, Cotofanesti – 7, 3 la suta, Stefan cel Mare – 7 la suta si orasul Darmanesti – 5, 4 la suta.
In total, in judetul Bacau sunt 11.794 de rromi, fata de 8.154 cat erau la recensamantul din 1992. In municipiul Bacau sunt 1586 rromi, in Onesti 546, in Moinesti 779, in Buhusi 555, in Comanesti 394, in orasul Tg. Ocna 166. Din 79 de comune, in 33 nu locuieste nici un rrom. Rromii au fost judecati si culpabilizati pentru faptele lor antisociale.
De multe ori acest lucru s-a facut doar prin prisma faptului ca, daca sunt rromi, sunt si vinovati. De cele mai multe ori au fost condamnati pentru furturi si talharii. Razboiul tarabelor din piata continua. In momentul in care nu vor mai fi priviti ca o problema, ci ca o minoritate cu idei de viata, cutume, idealuri, vise, diferite de ale majoritatii, lucrurile se vor schimba.
Patru secole de robie
Rromii au fost robi timp de patru secole, robie ce a fost abolita in Romania abia in secolul al XIX-lea. Emanciparea juridica din secolul al XIX-lea nu a fost insotita, din pacate, si de o emancipare sociala.
Rromii practicau diferite mestesuguri, lucrau la sate, oferind taranilor, contra cost, diverse servicii. Asa au aparut rudarii, fierarii, laiesii, ursarii, aurarii, lingurarii etc. Ei n-au fost niciodata agricultori, in sensul adevarat al cuvantului.
Din acest motiv, surprinde aparitia in pietele Bacaului a negustorilor cu pielea tuciurie care vand zarzavat sau legume. Iubitori ai comertului, dar si isteti in afaceri, ei au devenit in scurt timp, cei mai mari pietari din Romania.
