Noua Lege a falimentului va intra în vigoare pe 21 iulie, scopul principal fiind, la solicitarea fermă a Comisiei Europene, de a grăbi ieşirea de pe piaţă a entităţilor neviabile.
‘Scurtarea procedurii insolvenÅ£ei a fost chestiunea principală avută în vedere. ÃŽnainte dura ÅŸase luni până la deschiderea unei proceduri de insolvenţă, dar în momentul de faţă vom ÅŸti imediat după introducerea acÅ£iunii dacă deschidem procedura de faliment sau deschidem procedura generală, care poate să ducă la reorganizare sau la faliment’, a declarat, miercuri, preÅŸedintele Uniunii NaÅ£ionale a Practicienilor în Reorganizare ÅŸi Lichidare /UNPRL/, Arin Octav Stănescu.
Conform noilor reglementări, societăţile fantomă, societăţi care nu au birouri sau nu au acte, vor intra direct în procedura falimentului, care se va termina într-o perioadă extrem de scurtă de timp.
Creditorii au o poziţie mai importantă în cadrul procedurii de insolvenţă, aceasta fiind una din modificările de esenţă aduse de noua Lege.
Stănescu a explicat că judecătorul sindic nu se mai pronunţă pe chestiunile de management, de o oportunitate sau comerciale, acestea revenind administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar şi creditorilor, care îşi pot impune poziţia în legătură cu orice act care priveşte administrarea societăţii. Creditorii pot chiar prelua societatea să o administreze sau să vândă acţiuni.
Dacă cu rea credinţă debitorul contestă starea de insolvenţă şi judecătorul respinge contestaţia şi îl declară în faliment, acest debitor nu va mai putea să propună un plan de reorganizare pentru că judecătorul va considera că a încercat să tergiverseze procedura.
În cazul în care debitorul solicită el însuşi deschiderea procedurii i se va acorda întreaga protecţie, debitorul putând să î-şi pregătească un plan de redresare şi să rămână cu conducerea societăţii în mâinile sale.
Debitorul este chiar obligat să ceară deschiderea procedurii de insolvenţă pentru că există sancţiune penală pentru infracţiune de bancrută simplă, respectiv neintroducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei la timp.
Conform statisticilor UNPRL, în 2005 s-au deschis circa 11.000 de proceduri de insolvenţă, ceea ce nu înseamnă nimic faţă de sutele de mii de societăţi înregistrate la Registrul Comerţului, a precizat Stănescu.
În momentul de faţă se aplică o procedură rapidă prevăzută de Legea 359/2004 prin care vor fi scoase de pe piaţă 240.000 de societăţi fantomă.
În România sub 5 la sută din societăţile comerciale ajung în procedură de faliment, nivel mult mai scăzut comparativ cu alte state europene.
Potrivit lui Stănescu, în România îşi desfăşoară activitate 2.000 de practicieni în domeniul reorganizării şi lichidării, ale căror încasări au totalizat în 2005, 650 miliarde lei vechi. Onorariile lichidatorilor se situează între 0 şi sute de mii de euro.
O parte din onorarii nu se încasează. Spre exemplu, de la Fondul de Lichidare, practicienii ar trebui să încaseze peste două milioane de euro, acest subiect fiind discutat şi cu preşedintele ANAF, Sebastian Bodu, după ce Ministerul Finanţelor a cerut lichidarea cu lichidatori judiciari în 38.000 de dosare.
ROMPRES
