Prestigiosul cotidian Washington Post publică, în ediţia de vineri, chiar în timpul vizitei preşedintelui Băsescu în SUA, un articol despre intenţiile statului român de a condamna comunismul şi despre deconspirarea lui Dan Voiculescu sau îndepărtarea lui Adrian Năstase din funcţii pentru corupţie.
Washington Post este, alături de New York Times, unul dintre cele mai influente cotidiane americane, iar în ediţia sa de vineri, în cea de-a doua zi a vizitei preşedintelui Băsescu în această ţară, care de altfel este amintită în articol, publică un material în care sunt menţionate demersurile Comisiei prezidenţiale de condamnare a comunismului, condusă de Vladimir Tismăneanu, deconspirarea lui Dan Voiculescu drept informator al Securităţii, amintiri ale Doinei Cornea din perioada în care era urmărită de Securitate, alături de îndepărtarea lui Adrian Năstase din fruntea Parlamentului după ce a fost acuzat pentru corupţie.
„PaÅŸii ÅŸovăitori ai României spre democraÅ£ie – din momentul căderii lui CeauÅŸescu – ca ÅŸi persistenÅ£a corupÅ£iei au făcut ca apropierea ţării de Uniunea Europeană – stabilită pentru 2007 – să se producă greoi. Sute de foÅŸti nomenclaturiÅŸti ÅŸi agenÅ£i ai securităţii continuă să ocupe posturi înalte în guvern ÅŸi afaceri”, este una dintre frazele articolului care descrie situaÅ£ia din România.
Articolul, apărut sub semnătura lui Jim Compton, suprapune, de fapt, temele care au fost enunţate de Statele Unite ca fiind definitorii în relaţia dintre România şi SUA, în relaţia dintre ţara noastră şi NATO. Raportarea la trecutul comunist prin aflarea adevărului despre acea perioadă a constituit pentru administraţia americană, indiferent că a fost democrată sau republicană, un barometru al voinţei politice de la Bucureşti în a se aşeza pe drumul ireversibil al democraţiei.
De asemenea, lupta împotriva corupţiei a constituit un comandament perpetuu al autorităţilor americane în raport cu Bucureştii. Or, în articolul la care ne referim exact aceste teme sunt criteriile alese pentru a descrie situaţia actuală a României.
Astfel, articolul începe prezentarea lui Vladimir Tismăneanu – „un profesor de la Universitatea din Maryland care conduce o anchetă oficială despre oribilul trecut comunist. Munca sa a produs o reacÅ£ie adversă foarte puternică din partea celor care doresc ca trecutul să fie netulburat”, spune autorul articolului din Wasington Post. ÃŽn continuare, este descrisă cariera lui Tismăneanu, sunt citate declaraÅ£iile sale cunoscute ÅŸi în România, confirmate, spune articolul, ÅŸi de preÅŸedintele Băsescu, potrivit cărora comisia pe care o prezidează va redacta un document care va deveni oficial pentru statul român ÅŸi va urma să fie susÅ£inut ÅŸi de Parlament, care va urma apoi să fie transformat într-un manual pentru licee.
„ÃŽn anii de după căderea comunismului, în 1989, România a devenit un aliat apropiat al Statelor Unite, trimiţând trupe în Irak ÅŸi permiţând armatei americane să-ÅŸi instaleze baze pe teritoriul său”, se arată în articol când se aminteÅŸte de vizita lui Băsescu la Washington.
Cariera lui Tismăneanu – de la formarea sa în familia angajată ideologic alături de comuniÅŸti ÅŸi plecarea din România ÅŸi până la anvergura internaÅ£ională pe care a dobândit-o în Occident, fac obiectul articolului, care prezintă ÅŸi prietenia sa cu Ion Iliescu drept semn de vulnerabilitate pentru credibilitatea acestuia. Sunt, de asemenea, menÅ£ionate ÅŸi atacurile la adresa sa din partea PRM ÅŸi a ziarului „Ziua”.
Deconspirarea ca agent al Securităţii a lui Dan Voiculescu este ÅŸi ea prezentată, cu etapele ÅŸtiute deja, la care este adăugat comentariul potrivit căruia „după ce a negat acuzaÅ£iile ÅŸi apoi le-a recunoscut”, liderul conservatorilor „nu ÅŸi-a cerut scuze”. Apoi, este prezentat cazul lui Adrian Năstase, despre care se arată că se află sub trei anchete judiciare, acuzat fiind de mită, că ÅŸi-a pierdut funcÅ£iile în partid ÅŸi Parlament.
ÃŽn ciuda multor obstacole, mai spun cei de la Washington Post, unele dintre victimele comunismului au obÅ£inut victorii importante – la acest capitol este menÅ£ionată posibilitatea ca Doina Cornea să-ÅŸi cunoască dosarul de Securitate, în care a găsit ÅŸi fotografii cu oamenii care o urmăreau, dar ÅŸi episodul cu Eugen Uricariu (considerat de disidentă unul dintre turnătorii săi), concluzia fiind că Uricariu nu a mai candidat la preÅŸedinÅ£ia Uniunii Scriitorilor, deÅŸi nu a recunoscut că a colaborat cu Securitatea.
Åži Augustin Buzura este citat în articol, afirmându-se că, după ce ÅŸi-a citit dosarul de securitate, a descoperit 56 de informatori, dintre care unii prieteni ÅŸi colegi apropiaÅ£i. Scriitorul este citat cu părerea potrivit căreia „comunismul nu s-a încheiat. Mentalitatea este aceeaÅŸi. Nu contează cât de extraordinară poate fi o comisie – nu poate cuprinde în ÅŸase luni catastrofa care a însemnat comunismul”.
NewsInRo
