Pe langa razboaiele din Afganistan si Irak, actualele mari puteri, obligate de criza resurselor petroliere se vor angaja in noi conflicte in Iran, Columbia, Asia Centrala – tari care mai detin inca rezerve semnificative de combustibili fosili.
Sfarsitul Erei petrolului
Asa cum observa Paul Hirst, fiecare etapa a lumii economice se incheie culminand cu o perioada de noi confruntari in care statele puternice opresc timpul pentru rescrierea hartilor geo-politice. Un subiect marcant al momentului revine dupa aproximativ 100 ani de exploatare masiva a resursei energetice petroliere.
Un prim indicator – cresterea pretului barilului de petrol – este elocvent. Si astfel se rescrie harta actuala prin acest punct culminant al unei ere ce se apropie de sfarsit. Punctul culminant al petrolului reprezintă o schimbare dramatică. Petrolul a reprezentat, în secolul trecut, sursa de bază a creÅŸterii economice ÅŸi a dezvoltării tehnologice.
Odată cu această dezvoltare, cererea de petrol a devenit din ce în ce mai mare, iar această cerere a fost acoperită printr-o creştere continuă a extracţiei de petrol. Acest lucru nu va mai putea fi făcut după incheierea acestei etape de apogeu ce va duce desigur la creşterea preţurilor la conbustibilul conventional. Implicatiile acestor schimbari nu sunt prevazute doar la nivelul transporturilor. Toate produsele vor deveni mai scumpe.
Hrana va fi prima pe listă a elementelor ce vor fi afectate din punct de vedere al costurilor. Să nu uităm că agricultura presupune o seamă de operaţii care se execută cu ajutorul maşinilor agricole care folosesc carburantii.
De asemenea, industria petrochimică este dependentă de petrol. Apogeul petrolului va afecta aşadar fiecare aspect al industriei care foloseşte energie, sau petrol ca materie prima. Asupra acestei probleme există mai multe opinii. Sursele credibile vorbesc despre o stopare a creşterii în următorii 5 ani.
Putem deduce cu usurinta ca intre anii 2000 – 2005, lumea se afla in perioada de incheiere a erei petrolului, conform insemnarilor facute in cadrul Congreselor Internationale Economice. Apogeul erei petrolului este acum iar lumea se grabeste sa desemneze o noua resursa pentru perioada urmatoare. Acest moment va interveni, cel mai probabil, în anul 2008.
Indicatori ai marilor schimbari
La conferinta „Civilisation or Barbary” 2004 de la Serpa (Portugalia) Jorge Figueiredo, un reputat specialist in domeniul energiei, considera ca o criza a petrolului se va declansa cu siguranta in urmatorii ani, si va avea efecte dintre cele mai profunde asupra civilizatiei umane.
Epuizarea petrolului ca resursa, lipsa unei alternative energetice comerciale, vor antrena civilizatia noastra spre o „epoca de tranzitie” post-petroliera. Dincolo de acutizarea conflictelor politice si economice pe care le va genera inevitabil epuizarea mondiala a resurselor de combustibili fosili, face unele aprecieri asupra modificarilor pe care le va impune criza petrolului pe termen mediu si lung.
Disparitia resursei energetice petrolifere va avea ca efect sigur distrugerea agriculturii intensive sustine Figueiredo, care sta la baza alimentatiei globale. Fertilizatorii, pesticidele, fungicidele, agro-masinile tot ceea ce are la baza petrolul vor disparea treptat. Disparitia agriculturii intensive va antrena o criza alimentara globala.
Criza petrolului va determina, potrivit Figueiredo, o treptata reducere a productivitatii solului si a profitabilitatii agrare. Mai ales pamanturile „obosite”de grabirea prin stimulenti chimici care au dat recolte generatii la rand si care nu pot fi intretinute pentru agricultura decat cu fertilizatori se vor resimti in urma absentei chimizarii solului.
Pentru refacerea naturala a terenurilor secatuite vor fi necesare decenii. Timp in care foametea va face ravagii. „Foamea globala” va transforma alimentele intr-o noua si neasteptata arma in mainile statelor supradezvoltate, considera Figueiredo.
Pe plan demografic vom asista la un control mult mai ferm al populatiei, dublat de o „dezurbanizare” si o reintoarcere a omenirii spre mediul rural. Proportia actuala, in care 10% din populatie hraneste celelalte 90%, nu va mai putea fi mentinuta in conditiile „mortii petrolului”. Aceasta va determina o mare parte din populatie sa lucreze in agricultura, procurandu-si singura hrana.
Considerand ca si industria, mai ales ramurile energofage, va fi afectata perioada de apogeu a petrolului”Moartea petrolului” va impune alte forme de energie, care din pacate acum sunt fie in stadiul cercetarii, fie sunt foarte putin folosite, fie au preturi exorbitante . Energia solara, foto-voltaica, eoliana, energia valurilor, energia hidroelectrica, biogazul, biomasa sunt doar in faza de alternativa actuala .
O alta alternativa indica spre utilizarea energiilor nucleare, care se dovedesc cu mult mai riscante. Ramane varianta hidrogenului, care ar putea fi obtinut din apa. Dar tehnologiile sunt, deocamdata, ne-economice.
Criza mondiala a lumii post-petrol
Daca, pentru 2006, pretul barilului de petrol este estimat in jurul a 125 de dolari, prognoza pentru 2008 este de trei ori mai mare, cel putin. Aceste estimari ii apartin lui Ali Bakhtiar, creatorul lui „World Oil Production Capacity”, si sunt impartasite de majoritatea specialistilor.
Asadar, daca in 2006 vom putea plati in jur de 100 -125 de dolari barilul, spre sfarsitul anulului , in 2008 pretul va urca la aproape 180-200 de dolari pe baril. Un pret absolut astronomic comparativ cu rentabilitatea resurselor conventionale.
Pe langa cresterea spectaculoasa a pretului la barilul de petrol, exista si consecinte la nivel geopolitic asupra carora guvernele nu sufla, de asemenea, nici un cuvant. In conditiile diminuarii progresive a resurselor de petrol, confruntarea dintre America Europa se va accentua pentru accederea prioritara a acestei resurse. Teatrul confruntarilor se muta in zonele statelor ce mai detin semnificative rezerve de petrol.
Pe langa razboaiele din Afganistan si Irak, actualele mari puteri, obligate de criza resurselor petroliere se vor angaja in noi conflicte in Iran, Columbia, Asia Centrala – tari care mai detin inca rezerve semnificative de combustibili fosili. Asadar declansarea „razboiului cu terorismul” devine un subiect tabuu pentru cei ce pot vorbi despre „razboiul global pentru resurse”.
Protectia a milioane de oameni prin instaurarea democratiilor moderne au ca motivatie aceste procese profunde, iar mediul informativ este obligat sa se abtina in a oferii datele exacte ale acestei situatii pentru a nu starni o panica generalizata.
Practica secolului XXI „cultul servitutii „
Guvernele considera ca disparitia resursei petrolifere constituie un subiect dintre cele mai delicate, date fiind consecintele enorme asupra omenirii. Marile actuale puteri nu pregeta sa puna in discutie acest subiect prezentandul sub diferite forme justificative.
Atacurile nejustificate din ultima perioada din orientul mijlociu sau aducerea teatrului de razboi la granita zonei de interes par sa descrie noile tehnici ale celor ce dicteaza .
Singura regula in aceasta goana dupa petrol este: „dicteaza cel ce detine suprematia „. Intr-o astfel de lume, gloria a secole de gandire umana ce au instaurat o regula a convietuirii generale, se transforma intr-un haos caruia vor supravietui doar unii, iar ceilalti vor fi sortiti „sclaviei moderne”.
Caci cel ce va detine accesul la resurse va dicta asuprind astfel pe toti cei ce vin sa ceara. Iar numarul celor ce mor intr-un astfel de echilibru fragil creat de omul dezlantuit va fi, cel mai probabil, fara precedent.
Stan Darius