În momentul în care o revistă germană a publicat un articol despre noile eforturi de a interzice fumatul în locuri publice, reacţiile cititorilor nefumători au fost violente şi surprinzătoare, notează agenţia de presă Reuters.
„Nu doresc să fiu privat de compania relaxantă a fumătorilor în restaurante ÅŸi baruri”, a scris David Harnasch din Freiburg, într-o scrisoare adresată săptămânalului german Der Spiegel. „Dacă hainele mele miros a fum de Å£igară, pot să le spăl – care este problema?”
Yvonne Deim, din Munhen, a scris: â€A sta într-o cameră în care este fum de Å£igară pentru câteva ore mă deranjează mai puÅ£in decât dacă fumătorii ar trebui să se ridice la fiecare câteva minute pentru a ieÅŸi afară să fumeze o Å£igară”.
Guvernele din toată Europa interzic fumatul în locurile publice, dar împotrivirea faţă de noile restricţii este foarte puternică în Germania, unde dreptul de a fuma a devenit o marcă apreciată a toleranţei şi libertăţii după cel de-al Doilea Război Mondial.
Sondajele de opinie arată că majoritatea populaţiei şi unul din doi nefumători se opun proiectului de interzicere a fumatului în restaurante şi baruri.
Unii politicieni au afirmat că măsurile sunt prea draconice, iar ţigara puternică a Germaniei, restaurantul şi lobby-urile hoteliere acţionează pentru a asigura că nu vor mai vedea lumina zilei niciodată.
Der Spiegel ÅŸi-a făcut clară poziÅ£ia sa prin publicarea unei Å£igări rupte în două pe coperta sa, alături de titlul „Fumatul – sfârÅŸitul toleranÅ£ei”.
Lother Binding, un membru al Parlamentului ÅŸi fost fumător, a pus ÅŸi mai mult paie pe foc asupra acestui subiect controversat prin exercitarea unor presiuni pentru adoptarea unei noi legi care să interzică fumatul în toate locurile publice. Binding, 56 de ani, a declarat pentru Reuters că s-a văzut nevoit să exercite presiuni pentru legi mai stricte după ce a citit un studiu realizat de Centrul German de Cercetare a cancerului, de la Heidelberg, care a anunÅ£at în termeni duri pericolele la care sunt expuÅŸi „fumătorii pasivi” sau fumătorii de mâna a doua.
„Acest lucru m-a convins că actuala lege nu merge suficient de departe”, a declarat acesta referindu-se la cei doi ani în care s-a urmărit interzicerea fumatului în hoteluri ÅŸi restaurante.
Tendinţa europeană
Aproape unul din trei adulţi germani fumează în mod regulat şi aproape 140.000 de germani mor în fiecare an din cauza unor boli datorate fumatului, număr semnificativ mai mare decât al deceselor cauzate de accidentele rutiere, alcool, droguri sau SIDA. Unele studii demonstrează că între 3.000-4.000 de oameni mor anual din cauza fumatului pasiv.
Propunerea lui Binding de interzicere a fumatului are scopul de a diminua aceste numere şi de a alinia legea germană la cea a partenerilor europeni.
Irlanda a fost prima ţară din lume care a interzis fumatul în locurile publice, în anul 2004. Apoi au urmat Italia, Suedia, Scoţia, Norvegia şi Spania în anumite grade. Belgia, Marea Britanie, Irlanda de Nord şi Portugalia sunt aşteptate să introducă reguli noi şi mai aspre anul viitor.
Dar Binding se confruntă cu o puternică descurajare în Germania, unde accizele pe tutun aduc beneficii de peste 14 miliarde de euro anual şi unde clasa politică este dominată de generaţia 1968 pentru care fumatul a fost asociat cu noţiunile de libertate şi risc.
Germania este singura ţară a UE care a ignorat lupta blocului în ceea ce priveşte interzicerea reclamelor la ţigări.
Oficialii germani s-au opus interzicerii fumatului în timpul meciurilor Campionatului Mondial de fotbal din această vară, deşi o astfel de interdicţie există din anul 2002 şi este planificată şi pentru Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008 şi pentru Campionatul Mondial de Fotbal din Africa de Sud din 2010.
Operatorul german al căilor ferate, Deutsche Bahn, este printre ultimii din Europa care mai permit fumatul în trenuri. Peste 600.000 de automate de unde se pot cumpăra ţigări, amplasate pe străzile oraşelor, permit oamenilor de toate vârstele să îşi cumpere ţigări la orice oră, în condiţiile în care orarul magazinelor este reglementat de lege.
Unii politicieni sprijină propunerea lui Binding, printre aceştia numărându-se şi ministrul agriculturii şi pentru Protecţia consumatorului, Horst Seehofer. Dar alţii, cum ar fi liderul social-democraţilor, parlamentarul Peter Struck, şi liderul conservator UCD, Wolfgang Bosbach, susţin că o interzicere a fumatului în locurile publice ar merge mult prea departe.
Cancelarul german Angela Merkel, fostă fumătoare, care fuma un pachet de ţigări pe zi, şi-a anunţat sprijinul pentru aplicarea unor legi mai severe, dar nu a mers până acolo încât să sprijine o interzicere totală.
Moştenirea nazistă
Robert Proctor, profesor la Universitatea Stanford ÅŸi autorul cărÅ£ii „Războiul nazist împotriva cancerului”, susÅ£ine că unul dintre motivele pentru care miÅŸcarea antifumat din Germania este atât de slabă se datorează faptului că este umbrită de ositlitatea naziÅŸtilor faţă de fumat.
Luftwaffe /Forţele aeriene germane/ a interzis fumatul în 1938, iar un an mai târziu şeful SS, Heinrich Himmler, a făcut acelaşi lucru pentru toţi ofiţerii SS şi poliţia care purta uniformă. Sub regimul nazist, fumatul era interzis în multe locuri de muncă, birouri guvernamentale, spitale şi case de odihnă.
Hitler, care nu s-a atins de tutun sau de alcool, a donat 100.000 de RM /Reichsmark/ din banii săi, în 1941, pentru primul institut din lume care studia pericolele datorate tutunului. Condus de către entuziastul nefumător şi antisemit Karl Astel, institutul a elaborat primul studiu amplu referitor la asocierea dintre fumat şi cancerul la plămâni.
„După război, industria tutunului a profitat de conexiunea cu nazismul – idee care, dacă Hitler ar fi aplicat-o, ar fi fost ceva teribil”, a declarat Proctor. „MiÅŸcarea antifumat din Germania a fost portretizată ca intolerantă ÅŸi în esenţă fascistă”.
Cosumul de tutun pe cap de locuitor în Germania a scăzut la mai mult de jumătate în perioada 1940-1950. Dar, în conformitate cu Planul Marshall, un miliard de ţigări americane în exces au fost îmbarcate spre Germania, iar rata fumatului a revenit repede la cotele de dinainte de război. Totodată, gestul de a aprinde o ţigară a fost asociat cu noile valori ale toleranţei şi libertăţii.
Industria tutunului beneficiază încă de aceste asociaţii.
Reemtsma, o unitate din cadrul Imperial Tobacco Group şi cea de a treia companiede tutun din Germania, a anunţat că se opune planului lui Binding privind interzicerea fumatului, fiind de părere că actuala legislaţie menţine un mai bun echilibru între fumători şi nefumători.
„Suntem de părere că o interzicere generală a fumatului nu este o soluÅ£ie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Reemtsma, Sebastian Blohm. „Nu există evidenÅ£e clare că fumatul pasiv ar duce la probleme serioase de sănătate. Riscurile sunt asemănătoare cu cele privind afectarea creierului în cazul folosirii telefonului mobil. Niciunul dintre acestea nu este semnificativ”, a mai subliniat Blohm.
