Colegiul CNSAS a decis, în şedinţa de marţi, că Mona Muscă a făcut poliţie politică, au declarat pentru NewsIn surse din interiorul instituţiei. Colaborarea Monei Muscă cu Securitatea a fost, la începutul lunii august, doar o informaţie lansată de Lavinia Şandru într-o conferinţă de presă de duminică.
Au urmat declaraţii în cascadă ale celei vizate, de la negarea totală, la recunoaşterea parţială şi la justificarea colaboraării prin argumente care trimiteau la raţiuni de siguranţă naţională.
ÃŽn 10 august, Mona Muscă declara că i s-a părut firesc să semneze un angajament cu Securitatea pentru “siguranÅ£a studenÅ£ilor străini ÅŸi a Românieiâ€, dar a negat că ar fi dat note informative securităţii. Ulterior, s-a dovedit că avea angajament, nume conspirativ, că a dat note informative nu numai despre studenÅ£ii străini, ci ÅŸi despre colegi de facultate. De altfel, CNSAS i-a găsit două astfel de note.
Muscă a negat constant că a făcut poliţie politică şi a oferit aceeaşi explicaţie pentru faptul că a ascuns acest episod din trecutul ei: nu ar fi conştientizat că ceea ce a făcut, sub numele de cod Dana, ar fi putut fi considerat drept o colaborare cu Securitatea.
PNL a folosit momentul pentru a scăpa de un membru incomod, din gruparea disidenţilor care subminau constant autoritatea conducerii. Mona Muscă a pierdut iniţial sprijinul politic al PNL, apoi a fost ecxclusă într-o operaţiune la pachet cu Ioan Ghişe, despre a cărei colaborare cu Securitatea partidul ştia încă din 1992.
După consumarea scandalului, Mona Muscă s-a prăbuşit cu 13 procente într-o lună în sondajul Insomar, unde deţinea constant locul al doilea, după Băsescu, în topul încrederii.
Din lotul de 29 de politicieni ale căror dosare au fost trimise în vară de SRI la CNSAS, zece aveau dosar de reţea şi 19 dosar de urmărit.
Cu dosar de urmăriţi figurează: Puiu Haşotti (senator PNL), Verestoy Attila (senator UDMR), Adrian Năstase (deputat PSD), Marko Bela (senator UDMR), Gyorgy Frunda (senator UDMR), Radu Berceanu (senator PD), Dragoş Ujeniuc (deputat PNL), Sotiris Fotopolos (deputat, minoritatea elenă), Mircea Coşea (deputat PNL), Marin-Jean Marinescu (deputat PD), Aurel Vainer (deputat, minoritatea evreiască), Oana Manolescu (deputat, minoritatea albaneză), Kelemen Hunor (deputat UDMR), Vladimir Mircea Fârşirotu (deputat PRM), Mihaiţă Calimente (deputat PNL), Kelemen Attila (deputat UDMR), Toro Tibor (deputat UDMR), Becsek-Garda Dezső-Kálmán (deputat UDMR).
În cealaltă listă, cu dosare de reţea, figurează: Mona Muscă (deputat PNL), Gyorgy Frunda (senator UDMR), Cristian Rădulescu (deputat PD), Sogor Csaba (senator UDMR), Liviu Câmpanu (deputat PNL), Ion Mocioalcă (deputat PSD), Gheorghe Dragomir (deputat PNL), Radu Terinte (senator PC), Dan Mocănescu (deputat independent) şi Gheorghe Firczak (deputat minoritatea ruteană). CNSAS a anunţat că a luat săptămâna trecută şase decizii, care atestă necolaborarea cu poliţia politică, încă şase de acelaşi fel săptămâna aceasta.
Potrivit purtătorului de cuvânt al CNSAS, Cazimir Ionescu, Colegiul a dat şi un verdict de colaborare cu Securitatea ca poliţie politică, dar a refuzat să precizeze persoana.
Surse convergente au declarat pentru NewsIn că este vorba, fără echivoc, de Mona Muscă.