Profesorul parazitolog francez Patrice Bourée a detaliat, recent, bolile ce îi pot fi transmise omului de animalele de companie. Lectura rândurilor de mai jos riscă, poate, să provoace o afluenţă de animale în refugiile SPA /Societatea de Protecţie a Animalelor, din Franţa/. Regretăm, dar nu vom ascunde adevărul: prietenele noastre animalele sunt puţin şi inamicii noştri, scrie Marie-Dominique Arrighi în articolul său inserat în ediţia de marţi, 12 septembrie, a ziarului parizian Libération.
Luni, 11 septembrie, cu prilejul „Convorbirilor de la /Facultatea de Medicină Xavier/ Bichat”, manifestare /iniÅ£iată în anul 1947 în Consiliul Facultăţii de Medicină, ajunsă la cea de-a 60-a sesiune, n.red./ la care se înghesuie medici dornici de pregătire continuă, expunerea prof. Patrice Bourée, parazitolog în cadrul Spitalul Kremlin-Bicetre /departamentul Val-de-Marne/, le-a dat fiori câinilor, pisicilor, rozătoarelor, peÅŸtilor ÅŸi reptilelor. Cu un total de 58 de milioane de indivizi, ele nu lipsesc din FranÅ£a, unde sunt prezente într-o familie din două.
DeÅŸi au un rol educativ ori afectiv foarte util, pentru copii ÅŸi pentru persoanele în vârstă, ele presupun ÅŸi riscuri medicale, avertizează prof. Bourée. Åži aceasta nu este tot. Să începem cu cel mai bun prieten al omului ÅŸi muÅŸcăturile lui. Acestea sunt estimate la 50 000 pe an, provocând 400 de spitalizări ÅŸi 80 de sechele psihologice ÅŸi dermatologice. Cum, după cum bine ÅŸtim, câinele nu… se spală pe dinÅ£i decât în mod excepÅ£ional, trebuie „să fie dezinfectată cu grijă plaga” – un cuib de germeni – ÅŸi „să nu se sutureze niciodată”, pentru a evita cultura acestora, preconizează specialistul.
Diaporama colorată
Câinele se plimbă paÅŸnic pe plajă. Să vedem… El poate fi purtătorul unor paraziÅ£i, eliminaÅ£i în excrementele lui ÅŸi, deci, prezenÅ£i pe nisip, „pe care nu ne vom întinde niciodată direct”, adaugă specialistul. Altfel, ne-am asigurat de o Larva migrans cutanată. ÃŽn sprijinul afirmaÅ£iilor sale, prof. Patrice Bourée oferă o diaporama foarte colorată, cu exemplificări eritomatoase ÅŸi pruriginoase. Ei, aceste probleme se tratează – repede ÅŸi bine. Mai gravă este ingestia de Echinococcus granulosus, altfel spus tenia câinelui, prin intermediul ridichilor ori salatelor atât de bune pentru sănătate din grădină. Riscul este un chist hidatic, în ficat. Care se operează.
Sindrom meningian
Pentru a evita orice micoză, „mai ales nu vom dormi cu câinele ori cu pisica noastră”, recomandă medicul. Altfel, animalul ÅŸi omul vor fi trataÅ£i cu antifungice locale. Fără a mai pune la socoteală puricii. Ei pot trece de la animal la om, „chiar dacă sunt înfeudaÅ£i gazdei lor preferenÅ£iale”, nuanÅ£ează parazitologul.
Să ne ridicăm în aer, ajungând la păsări. Din păcate, ÅŸi din partea lor planează ameninţări, transmisibile la om: prin psitacoza peruÅŸilor ÅŸi papagalilor ori criptococoza porumbeilor. La imunodeprimaÅ£i, această din urmă boală poate ajunge direct la creier ÅŸi da un sindrom meningian subacut. „Porumbeii sunt buni de la distanţă”, rezumă prof. Bourée.
Cât despre reptile, nu prea avem mare lucru de sperat atunci când le frecventăm, întrucât 90 la sută dintre ele sunt purtătoare de salmonele. „AtenÅ£ie la noile animale de companie, ale căror patologii sunt insuficient cunoscute, ÅŸi necontrolate”, pune în gardă parazitologul.
În orice caz, cea mai bună prevenire rămâne verificarea vaccinărilor antitetanos. Dacă prezenţa peştilor pare a fi soluţia, pentru mai multă prudenţă vom fi mai atenţi. Un deget în vasul în care se află un peştişor roşu şi riscăm un granulom cutanat.
