Strugurii din Quebec dau vin romanesc

Cea mai veche podgorie din Quebec ii apartine unui roman.
Vignoble Bourg Royal se afla in Charlesbourg. Fiindca este singura vie din Canada situata in inima unui oras (care, mai mult, este chiar capitala de provincie), locuitorii au semnat o petitie catre Primaria Quebecului, astfel ca, din ianuarie 2006, strada din apropiere si-a schimbat numele din Des Erables in Rue du Vignoble.

Despre proprietarul viei – care se ocupa de ingrijirea ei, de recolta, de producerea, imbutelierea si distributia vinului, ba chiar si de reparatii si de contabilitate – sa spunem, deocamdata, ca este un roman venit in Canada acum 13 ani, cu 68$ in buzunar.

Ca si-a facut acasa un mic colt de Romanie, un spatiu deschis cu larga inima tuturor conationalilor sai si, in general, oricarui trecator. Ca isi imparte ziua (pe care ar dori-o de 48 de ore) intre munca, cercetare, consiliere, indatoririle familiale si “razboiala” cu birocratia quebecheza, punctand momentele de ragaz cu cate un pahar de vin din recolta personala.

Un milion printre buruieni

“Cand m-am hotarat sa cumpar Bourg Royal, in august 2002, via era in paragina. Eu stiam ca vita-de-vie exista, fiindca lucrasem in 1999 acolo, insa nu se vedea din buruieni. De obicei, daca ai abandonat-o un an, via se salbaticeste, ori asta era abandonata de vreo 4 ani. Avusese, inainte, un grup de 34 de proprietari, care nu stiau cum sa se ocupe de ea si au falimentat-o. Insa acesta a fost visul meu, la care, in primii ani de la sosirea in Canada nici nu indrazneam sa ma gandesc.

La o saptamana dupa ce am cumparat-o, am primit oferta de un milion de dolari de la niste investitori care voiau terenul pentru case. Nu am acceptat.” Jorj Radu nu regreta decizia luata atunci, chiar daca via il tine legat de casa, ii da de lucru pana peste cap, il baga adeseori la cheltuieli suplimentare si, daca timpul nu este favorabil, ii mai face si surprize neplacute la recoltare.

Timp favorabil in Quebec?

Vignoble Bourg Royal. Jorj Radu ne explica: clima de aici e propice pentru hibrizi, via lui nu e altoita, fiindca nu ar rezista. Sunt 67 de podgorii in Quebec, insa, dintre acestea, unele sunt distruse, altele sunt puse, periodic, in vanzare. Bourg Royal, cea mai veche podgorie din provincie, se mentine datorita stiintei si indemanarii propietarului ei: Jorj Radu a absolvit Facultatea de Horticultura la Universitatea din Iasi (in 1983) si a lucrat in domeniu peste doua decenii, facand cercetari si brevetand inventii legate de procedeele de conservare si fermentare a fructelor si de producere a unor sortimente de vinuri si otet.

Un roman la Quebec

Cand incepe sa vorbeasca despre propria viata, Jorj Radu isi lasa cuvintele sa alunece – inevitabil – spre podgorie. Aflam astfel ca Bourg Royal a luat nastere in anii ‘80, din initiativa unor oameni lipsiti de experienta, insa plini de entuziasm, si ca isi datoreaza evolutia unui cunoscut agronom genetician, J.O. Vandal, care a reusit sa gaseasca formula pentru ca vita-de-vie sa reziste climei quebecheze.

“Cand fostii proprietari au plecat, au smuls 3000 de plante – toata colectia lui Vandal. Eu am gasit numai 15 plante de “Vandal Rouge”, insa am obtinut o subventie de la Bureau de la Capitale Nationale, ca sa multiplic acest soi, care este rezistent la boli, la frig si se maturizeaza repede. Am acum 265 de astfel de plante si sper ca in urmatorii 5-6 ani sa ajung la 2000.”

Pe langa contributia sotiei – care-l ajuta la lucrarile de fermentare, la ambalare, etichetare si comercializare – Jorj Radu mai are, in acest an, un ajutor in persoana fratelui sau mai tanar, Paul, sosit in vizita din Romania (coproprietarul viei, quebechezul Steven Carrier, a gasit ca e mai simplu sa lucreze in Alberta, in constructii). Marturisindu-si mirarea fata de “specificitatea” locului si fata de intarzierea cu care se face aici recoltarea, Paul Radu ne spune totusi ca munca la vie este aceeasi peste tot.

El nu are studii in domeniu, insa a participat, alaturi de ceilalti membri ai familiei, la culesul viei din curtea parinteasca din Tecuci, iar acasa are si el, ca tot romanul gospodar, un pic de vie. Tot el ne spune ca Jorj este numele adevarat al fratelui sau, nu “frantuzit” pentru potriveala cu locul, cum s-ar putea crede – o “fantezie” de-a mamei lor, pentru cel dintai din cei cinci copii.

Recompensa imigrarii: “canneberges”

Probabil ca lucrul cel mai greu de gasit acasa la Jorj Radu este apa, iar zgomotul specific este pocnetul dopului scos de la sticla de vin. In micul restaurant pe care romanul il tine tot timpul deschis, stralucirea sticlelor brumarii – liliachii- rosiatice -aurii e o continua ispita. Aromele seducatoare sunt completate cu povesti. Dupa ce a sosit in Canada, romanul a facut o “maitrise” la Universitatea Laval – ocazie cu care a brevetat o noua metoda de fabricare pentru “cidru de gheata“; in doar cativa ani s-a impus ca specialist in enologie, fiind, in prezent, consilier pentru 16 clienti.

Din propria sa podgorie, Jorj Radu a realizat 5 vinuri, 5 tipuri de cidru, 3 feluri de otet si un Porto – dupa metode “romanesti si personale”. Realizarile de care e foarte mandru: sistemul de fabricare a otetului biologic din reziduurile ramase dupa presarea merelor; otetul din miere de albine; cidrul din mere si “canneberges” (fruct care in Romania nu exista si care se recolteaza cu ajutorul unor navoade speciale, dupa inundarea campurilor; pentru acesta, Jorj Radu a descoperit o metoda proprie de fermentare, dupa doi ani de cercetari si experiente).

Unic in lume, ne spune enologul, este otetul balsamic de “canneberges”. La fel va fi si proiectul la care lucreaza acum, pentru Nomenclatorul Consiliului National de Cercetare al Canadei: otetul din sirop de artar.

O alta inventie de care este foarte mandru este si vinul pe care l-a numit L’Ame de Dracula – noutate mondiala – nu atat din spirit comercial, cat pentru a avea ocazia sa clarifice mitul vampirului, explicandu-le quebechezilor ca “Vlad Tepes a fost un domn care a facut bine tarii “.

Taxe pe budane

Descoperirile sale nu au intarziat sa ii aduca recunoasterea in domeniu: Jorj Radu a primit medalie la concursul Selection mondiale 2002, pentru cidrul L’Esprit du Nord, iar in 2003, vinul Larme Rosee i-a adus argintul la Coupe des nations. Cu toate acestea, SAQ – care are monopol exclusiv in provincie – nu i-a permis comercializarea in magazinele sale de desfacere.

“Ei vor sa aplice aceleasi reguli ca la produsele de import”, spune Jorj Radu, suparat foarte pe legislatia quebecheza. “In vreme ce alte provincii incurajeaza productia locala, cei de aici prefera sa aduca vinuri din alte tari, ca sa obtina profit de 140%. Daca pe mine ma costa 7.15$ sa produc litrul, nu pot sa-l dau lor cu 4.50$…

Asa ca, m-au laudat, m-au premiat si asta a fost tot.” Dupa “ lupte seculare”, Jorj Radu a reusit sa isi plaseze unul dintre vinurile rosii, Le Chevalier de Bourg Royal, la SAQ. Celelalte bauturi le poate comercializa doar in cadrul micului sau restaurant, din vecinatatea podgoriei.

Jorj Radu considera Quebecul “campion la birocratie”; cu titlu de exemplu, povesteste: “Mi-au fost trimise 6 budane din Romania, iar cel care mi le-a trimis a platit tot ce era de plata, eu trebuia sa le primesc acasa.

Ei bine, de 11 zile sunt blocate in port la Montreal si tot eu platesc 150$ pe zi depozitarea in container. A trebuit sa achitam totul din nou, taxe, vama – in total 4.000$. Mai mult, cand am vrut sa merg la vama sa rezolv problema, nu mi-au dat voie, a trebuit sa angajez un “curtier”, ca sa ma reprezinte… Si sa-l platesc si pe acela.”

Diferenta dintre pahar si sticla

Desi are si prieteni quebechezi, Jorj Radu prefera sa se inconjoare de romani. Cu orice ocazie, dar mai ales de sarbatori, casa lui e deschisa pentru cei dornici sa-i guste vinurile; oferite, cu astfel de ocazii, cu mari “ rabais-uri” pentru musafiri sau chiar gratuit. Dar cea mai mare petrecere e prilejuita, cum cere traditia, de chiar culesul viei, spre sfarsitul lunii octombrie, cand romanii din zona vin sa dea o mana de ajutor.

“Culegem via, apoi ne asezam la masa, bem, cantam… Se uita quebechezii la noi si nu prea inteleg; nici eu nu am timp sa le explic. Ei gusta cate o jumatate de paharut, pana bem noi 4-5 sticle. Da’ le place mancarea noastra traditionala, grozav ce le place sa manance micii cu mamaliga!”

Pentru romanii din Quebec, Jorj Radu este un “campion la sponsorizari”. “ Sunt acolo cand au nevoie de mine”, spune, simplu, cel care s-a implicat si in organizarea comunitatii romane vreme de cativa ani, inainte ca podgoria Bourg Royal sa intre in viata sa.

Desi plecat din tara de 13 ani, Jorj Radu este unul dintre putinii patrioti adevarati pe care i-am intalnit pana acum. Mandru de faptul ca familia sa are Certificat de razes de la Stefan cel Mare. Hotarat sa se intoarca, la sfarsit, in pamantul tarii. Iubitor de limba romana pana intr-acolo incat a ramas fidel scrierii de poezii – pasiune de tinerete – fiindca, se stie, vinul si poezia fac casa buna impreuna. Fara pretentii de “literat”, fara editura, Jorj Radu a scos o placheta, in 2004, in vreo 200 de exemplare, pe care le-a daruit romanilor prieteni.

“Acolo se afla totul despre mine, daca vreti sa stiti mai multe, acolo ma gasiti”. Este, intr-adevar, acolo, esenta “filozofiei” sale: sa lasi urme pe unde treci. Si sa traiesti viata ca o nesfarsita poveste de dragoste.

Romanian Global News