Reconditionarea vechilor broscute Volkswagen este un mod de viata pentru inginerul Bahrim. Masinutele sunt cumparate la preturi modice, dar tuning-ul le mareste exponential valoarea. In casa lui Dan Bahrim stau alaturi patru broscute cu numar UAC, gramofoane, motociclete vechi si aparate foto de prin 1960.
Pentru ca a mostenit de la tatal lui mestesugul motoarelor, un bacauan a facut din reconditionarea vechilor „broscute” Volkswagen o adevarata afacere. Dan Bahrim a inceput inca de la Revolutie sa-si aduca in curtea casei astfel de masini si povesteste ca „in decembrie 1989 era sa fiu mort.
Am adus tocmai de la Tirgu Mures o masinuta si pe la Buhusi mi-a cazut una dintre roti. Pe drum am observat eu ca ceilalti soferi ma claxoneaza si imi dau semnal cu farurile, dar ma gindeam ca se bucura de fuga lui Ceausescu si nicidecum de roata mea care sta sa cada”. In timp, Bahrim a adunat in curtea casei de pe Calea Birladului la numarul 39A peste 6 automobile vechi de peste 30-40 de ani.
„Pasiunea pentru motoare o am din clasa a VII-a si nu stiu de ce m-am oprit la acest tip de masina. Am lucrat vreo trei ani in Anglia si de abia dupa aceea am avut curajul sa accesez site-urile pentru automobile de epoca. Investitia nu este atit de costisitoare. Tuning-ul, accesoriile si piesele de schimb originale imi dau bugetul peste cap”, a spus constructorul de masini.
In prezent mai are in curte patru exemplare, din care doua isi asteapta cumparatorii. Bahrim a precizat ca munceste foarte mult la fiecare masina si are cea mai mare satisfactie, cind pune numarul nou de inmatriculare la fiecare piesa finisata. „Munca mai putin conteaza si nu odata sotia mi-a spus ca s-a saturat sa vada in curte broscutele. Isi revine si zimbeste cind vede numerele de pe tablite. Toate se termina cu UAC”, a spus zimbind Bahrim.
Afacere noua cu vechituri
Una peste alta reconditionarea autoturismelor Volkswagen este pentru inginerul Bahrim o afacere. Are intr-un garaj o broscuta decapotabila dupa care se dau in vint tinerii care vor o nunta scoasa din tipare. Pretul de inchiriere nu este mare, iar singura conditie pusa de constructor este sa nu ploua.
„Le cumpar din tara la preturi foarte mici. Dau pe ele 4-5 milioane de lei vechi si de cele mai multe ori vinzatorii se bucura ca ii scap de ele. Dupa ce le termin le vind la rindul meu cu 2.500- 3.000 de euro.
Nu am primit pina acum nici o critica din partea nimanui. Viitorul? Vreau sa ma apuc de reconditionarea Opel-urilor Olimpia. Au in jur de 60-70 de ani vechime, dar nu ma sperii. Mai greu este s-o conving pe sotie.
Am in casa gramofoane, aparate foto vechi de 50-60 de ani, o motocicleta CZ din 1962 si o camera video din 1970. Asa ca am s-o conving, dar trebuie sa aleg cu grija momentul”, a concluzionat Dan Bahrim.
Florin NISTORESCU