Poetul Ion Gheorghe a afirmat, miercuri, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), că adevărul despre moartea poetului Nicolae Labiş va fi aflat abia după deschiderea arhivelor Securităţii.
‘ÃŽn mod sigur, temele cazului LabiÅŸ sunt ascunse în arhivele Securităţii’, a spus poetul.
ÃŽntr-o înregistrare cu propria declaraÅ£ie, prezentată, miercuri la MNLR, Ion Gheorghe susÅ£ine că autorul ‘Luptei cu inerÅ£ia’ ar fi fost asasinat de Securitate, cu complicitatea conducerii comuniste a momentului.
ÃŽn sprijinul afirmaÅ£iei sale, poetul ‘Megaliticelor’ a invocat o afirmaÅ£ie a fostului dictator comunist Nicolae CeauÅŸescu, care ar fi atras atenÅ£ia, într-o întrunire dedicată ‘prelucrării’ cazului Pătrăşcanu-Marcel Pauker, desfăşurată la sediul Comitetului Central al PCR, că, ‘în ceea ce-i priveÅŸte pe scriitori, să nu se mai repete ceea ce s-a întâmplat în cazul LabiÅŸ’.
Ion Gheorghe afirmă, de asemenea, că, după înhumarea lui Nicolae LabiÅŸ, la Cimitirul Bellu, ‘un civil’ l-ar fi bătut pe umăr spunându-i: ‘Dacă nu murea ăsta, dracu vă lua pe toÅ£i !’.
ÃŽn plus, Ion Gheorghe a declarat că ‘pe culoarele Palatului Cotroceni’, într-un dialog dintre fostul preÅŸedinte al României Ion Iliescu ÅŸi unul dintre consilierii săi, fost redactor-ÅŸef la oficiosul UTC – ‘Scânteia tineretului’ -, Iliescu l-ar fi îndemnat pe consilier ‘să dea la topit dosarul LabiÅŸ, deoarece este o ruÅŸine’.
AfirmaÅ£iile poetului au fost făcute într-o sesiune omagială dedicată comemorării a 50 de ani de la moartea fulgerătoare, din cauza unui accident de tramvai, a poetului Nicolae LabiÅŸ (1935-1956). La eveniment au fost prezenÅ£i, alături de sora poetului ‘Primelor iubiri’, Margareta LabiÅŸ, scriitorii Florentin Popescu, Radu Cârneci, compozitorul Doru Popovici, criticii literari Geo Åžerban, Mircea ColoÅŸenco, Paul Dugneanu, alte figuri ale lumii literare româneÅŸti.
ROMPRES
Interventia dlui Ion Gheorghe intareste ipoteza asasinatului politic intr-un moment in care ea este reactualizata de noi marturii, precum cartile recente ale unor apropiati ai poetului, „Hora mortii” de Imre Portik si „Persecutia” de Stela Covaci.
A astepta elucidarea cazului de la deschiderea arhivelor Securitatii ar putea fi insa o mare dezamagire si o dovada ingenioasa tocmai pentru legenda cum ca Nicolae Labis, desigur beat ca orice intelectual incomod, s-a dus singur, in zigzag, spre tramvai, chiar sub ochii balerinei din ansamblul MAI cunoscute la Capsa!
Sa nu uitam ca deschiderea arhivelor, cu dnii Dinescu, Patapievici si Plesu acolo, in CNSAS, nu a lamurit nici macar cine au fost turnatorii filozofului Constantin Noica.
Dupa Nurnberg, orice asasinat politic incepe cu proiectarea stergerii urmelor.
A se vedea cat de greu a fost sa fie acuzati Milosevici si Saddam.
Asa ca despre accidentul din noaptea de 9 spre 10 decembrie 1956 fiecare are a CREDE dupa cum ii e firea.