Pierderea auzului (hipoacuzia) poate fi parte a procesului de îmbătrânire, mai mult de jumătate dintre persoanele afectate având vârste de peste 65 de ani, dar este întâlnită şi la tineri.
Între cauzele acestei afecţiuni se numără poluarea fonică la serviciu, zgomotele puternice, precum şi cauze ereditare. Se estimează că mai mult de 60 de milioane de europeni sunt expuşi la zgomot aproximativ un sfert din timpul pe care îl petrec la serviciu, şi în jur de 40 de milioane lucrează cel puţin jumătate din timp în zgomot.
Cei mai mulţi dintre tineri nu consideră pierderea auzului o problemă serioasă, cu toate că şase până la zece dintre ei au experimentat sunete puternice aproape de ureche în timpul unui concert. Cu toate că o pereche de antifoane protejează auzul atunci când merg la concert, doar o minoritate alege să le folosească.
„Trebuie să găsim modalităţi prin care copiii ÅŸi tinerii să înÅ£eleagă că pot asculta muzică ÅŸi îşi pot proteja ÅŸi auzul în acelaÅŸi timp”, explică dr. David L. Katz de la Centrul de Cercetare Preventivă al Universităţii de Medicină Yale.
În opinia tinerilor, folosirea deficitară a antifoanelor este consecinţa lipsei de informaţie. Doi din trei tineri au declarat că şi-ar fi protejat auzul dacă ar fi ştiut.
Hipoacuzia este o problemă care poate fi rezolvată simplu şi modern. Cei afectaţi pot beneficia o dată la cinci ani de o proteză auditivă digitală gratuită.
În România, cererea de proteze auditive este relativ scăzută, pentru o populaţie de 22 de milioane de locuitori se vând anual maxim 20.000 de aparate auditive, în timp ce în Ungaria, care are o populaţie de 10,1 milioane de locuitori, se vând 60.000 de proteze.
Majoritatea ţărilor au adoptat un set de reguli care limitează expunerea pe la zgomot a lucrătorilor în mediul de lucru la 85 de decibeli. Cei carte ascultă muzică la nivelul de 110 dB îşi pot pierde auzul după câteva minute.
Rompres
