Perioada de tranziţie pentru circulaţia lucrătorilor în Uniunea Europeană este un drept al statelor membre ale Uniunii Europene, care este prevăzut şi în Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, permiterea accesului pe piaţa forţei de muncă sau amânarea acestei decizii pentru o dată ulterioară au rămas complet la latitudinea fiecărui stat membru, Bruxelles-ul neavând nici un cuvânt de spus în acest domeniu, informează publicaţia guvernamentală Euro newsletter.
Astfel, Republica Cehă, Finlanda, Suedia, Cipru, Slovenia, Letonia, Slovacia, Polonia, Lituania, Estonia au deschis direct piaţa forţei de muncă pentru lucrători români. Germania, Belgia, Austria, Irlanda, Grecia, Marea Britanie, Spania, Danemarca, Olanda, Portugalia, Luxemburg, Malta au impus măsuri tranzitorii de limitare a accesului românilor şi bulgari. Statele membre ale Uniunii Europene care au deschis parţial piaţa forţei de muncă sunt: Franţa, Ungaria şi Italia.
În ţările în care nu s-au impus măsuri tranzitorii, cetăţenii români pot lucra în orice domeniu în care există locuri vacante, iar în statele care au impus măsuri tranzitorii aceştia trebuie să ţină cont de legislaţia internă a fiecărui stat.
Italia a adoptat un regim mai liberal decât cel aplicat celor 10 state noi membre care au aderat la UE în 2004. Italia limitează tranzitoriu accesul românilor pe piaţa muncii. Au acces liber doar persoanele care vor dori să se angajeze în următoarele sectoare: cele în care îşi desfăşoară activitatea personalul de conducere şi cu o înaltă calificare, agricol, turistic-hotelier, al activităţii casnice (menajere şi îngrijitoare), construcţii, mecanic, cele în care se desfăşoară activităţi sezoniere şi liberi profesionişti. Persoanele care vor obţine un contract de muncă în sectoarele mai sus menţionate nu vor avea nevoie decât de o scrisoare de angajare în vederea eiberării automate a cărţii de şedere la fel ca şi lucrătorii din celelalte state comunitare.
Franţa a egalizat tratamentul tuturor statelor noi membre, aplicând României şi Bulgariei de la data aderării lor la UE aceleaşi norme care se aplică celorlalte 10 state noi membre de la data de 1 mai 2006. Astfel, românii şi bulgarii pot lucra în Franţa în 61 de meserii, ceea ce reprezintă o paletă care cuprinde aproape întreaga piaţă a forţei de muncă. Cele 61 de meserii se împart în patru mari categorii: construcţii, domeniu hotelier (restaurante), agricultură şi industrie (uzine), păstrându-se obligativitatea obţinerii în prealabil a unei autorizaţii de muncă, dar această autorizaţie este acordată în regim simplificat.
Şi Ungaria a deschis parţial piaţa forţei de muncă. Paleta cele peste 200 de meserii pe care pe care le pot practica români şi bulgari în ţara vecină se încadrează de la jurişti, medici, cotabili, avocaţi până la zidari, şoferi sau bucătari.
