Micii producători îşi vor putea vinde stocurile de brânză şi miere în pieţele bucureştene şi în alte localităţi încă şase luni, până la 30 iunie 2007, a declarat, marţi, pentru ROMPRES, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Marian Avram.
„ÃŽn aceste zile, vom aduce o modificare ordinului 301 emis de ANSVSA, care interzicea din 18 ianuarie 2007 vânzarea directă de produse primare de către micii producători în alte localităţi decât cele de origine, pentru a da posibilitatea acestora să îşi epuizeze stocurile de brânză, cu precădere cele de telemea, dar ÅŸi de miere”, a precizat Avram. Acesta a spus că modificările ordinului vor fi publicate în Monitorul Oficial, probabil, miercuri sau joi.
„Micii producători vor avea astfel posibilitatea până la 30 iunie să se înregistreze, dar ÅŸi să decidă dacă produsele lor vor să fie comercializate pe piaÅ£a locală sau naÅ£ională. ÃŽn aceste condiÅ£ii, ei trebuie să recurgă la înregistrarea produsului ca unul tradiÅ£ional, care va putea fi protejat în toate ţările Uniunii Europene. De asemenea, se pot hotărî dacă vor să îşi facă o unitate de procesare, conform cu normele UE, sau vor vinde numai pe piaÅ£a locală”, a mai spus Avram.
PreÅŸedintele ANSVSA a subliniat că, de la 1 ianuarie 2007, poate decide asupra unor astfel de măsuri tranzitorii dacă consideră că sunt necesare, dar din păcate nu poate recurge la astfel de soluÅ£ii, la nesfârÅŸit. „Din păcate, mă tem că la sfârÅŸitul lunii iunie vom fi în aceeaÅŸi situaÅ£ie cu micii producători”, a mai spus Marian Avram.
Conform ordinului 301 emis de ANSVSA, din 18 ianuarie micii producători nu mai aveau voie să vândă produse primare în alte localităţi decât cea de origine şi dacă nu erau înregistraţi de direcţiile sanitare veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Concret, ţăranii nu mai puteau vinde lapte şi produse din lapte, miere, ouă, peşte, iepure şi vânat (şase tipuri de produse) conform ordinului ANSVSA. Producătorii trebuie să depună o cerere la Direcţia Sanitar Veterinară din judeţ, care să cuprindă date despre numele său, activitatea desfăşurată, tipurile şi cantităţile de produse supuse vânzării directe şi locurile de vânzare directă a produselor primare.
Conform ordinului, inspectorii veterinari sunt obligaţi ca, cel puţin o dată pe an, să controleze modul în care producătorul obţine şi comercializează produsele, iar dacă se constată că nu sunt respectate cerinţele sanitar veterinare, inspectorii pot interzise producătorului să mai vândă, până la remedierea deficienţelor.
Din datele Autorităţii reiese că în România peste 50-60 la sută din consumul de produse de origine animală se realizează din vânzări directe.
În ultimii doi ani Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi dezvoltării Rurale (MAPDR) a atestat 991 de produse tradiţionale, de la mai multe tipuri de brânzeturi, produse de panificaţie şi preparate din carne, la magiun şi băuturi alcoolice.
„Un producător agricol poate obÅ£ine gratuit de la MAPDR atestarea tradiÅ£ională a unui produs, în maxim 10 zile, dacă îndeplineÅŸte toate prevederile normei de atestare a produselor tradiÅ£ionale”, a declarat, pentru Rompres, Tudorel Baltă, director în cadrul MAPDR. Pentru a atesta un produs tradiÅ£ional, producătorii trebuie să depună o cerere de înregistrare a produsului, care include ÅŸi un caiet de sarcini de la DirecÅ£ia pentru Dezvoltare Agricolă ÅŸi Dezvoltare Rurală (DADR).
Aceştia trebuie să completeze caietul de sarcini cu numele produsului, descrierea metodei de preparare a produsului, inclusiv natura şi caracteristicile materiei prime şi ale ingredientelor utilizate, cu referire la tradiţionalitatea acesteia. Potrivit directorului în cadrul MAPDR, caietul de sarcini va fi completat cu sprijinul specialiştilor din direcţii. De asemenea, caietul de sarcini trebuie să conţină elemente care să prezinte evaluarea caracterului tradiţional, descrierea caracteristicilor produsului, prin indicarea principalelor sale caracteristici fizice, chimice, microbiologice sau organoleptice care se raportează la tradiţionalitatea şi cerinţele minime şi la procedurile de verificare şi control ale tradiţionalităţii.
„ReprezentanÅ£ii împuterniciÅ£i ai MAPDR, din cadrul DirecÅ£iilor pentru agricultură ÅŸi dezvoltare rurală judeÅ£ene, numiÅ£i pentru acordarea licenÅ£elor de fabricaÅ£ie, analizează dacă cererea ÅŸi caietul de sarcini corespund prevederilor normelor ÅŸi comunică solicitantului dacă există neconformităţi, situaÅ£ie în care acesta va depune o nouă cerere însoÅ£ită de documentaÅ£ia completată conform observaÅ£iilor făcute’, a spus Baltă. Autorităţile verifică la faÅ£a locului realitatea datelor înscrise în caietul de sarcini, iar rezultatul verificărilor se înscrie într-un proces-verbal care se semnează de către reprezentantul împuternicit constatator ÅŸi de solicitant sau de împuternicitul acestuia, redactat în două exemplare. Un exemplar ramâne la solicitant ÅŸi unul la DirecÅ£ia pentru agricultură ÅŸi dezvoltare rurală judeÅ£eană.
În situaţia în care se constată că datele înscrise în caietul de sarcini nu corespund cu realitatea de pe teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal şi constituie motivaţia neînscrierii produsului în Registrul de atestare a produselor tradiţionale. Dacă datele corespund cu realitatea de pe teren, aceasta se menţionează în procesul-verbal, care constituie actul în baza căruia se înscrie produsul în Registrul de atestare a produselor tradiţionale.
Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţeană va înainta MAPDR o copie a procesului-verbal şi a caietului de sarcini în baza cărora produsul se înscrie în Registrul de atestare a produselor tradiţionale. De exemplu, pentru un anumit tip de brânză, caietul de sarcini conţine numele produsului (Brânza de Mănăştur), descrierea naturii şi a caracteristicilor materiilor prime şi ingredientelor utilizate (lapte de vacă sau bivoliţă, capră, oaie), alte ingrediente (seminţe chimen, ţelină, mărar, etc), descrierea metodei de preparare a produsului cu referire la tradiţionalitatea acesteia (vor fi descrise toate operaţiunile în ordinea desfăşurării, inclusiv depozitarea şi conservarea produsului amestecare, fierbere, pasteurizare, fermentare, maturare, tăiere, afumare, adăugare de cheag, ambalare, depozitare etc).
De asemenea, caietul mai conÅ£ine descrierea caracteristicilor tradiÅ£ionale – reÅ£eta (lapte de vacă în amestec cu lapte de bivoliţă, capră, oaie), modul de preparare (un anumit tip de cheag, un anumit mod de maturare, afumare, fermentare etc), anumite tipuri de ingrediente, prezentare (scoarţă de brad, putinei, chiÅŸcă de porc etc), descrierea caracteristicilor produsului – gramajul, modul de ambalare (în saramură, vid, natural etc), indicarea caracteristicilor organoleptice, fizice, chimice ÅŸi microbiologice.
Inspectorii DADR au obligaţia de a verifica procedurile care ţin de tradiţionalitate şi anume parametrii tehnologici (durata, temperaturi, proprietăţi organoleptici), iar inspectorii DSVSA pe cei fizico- chimici şi microbiologici. Tudorel Baltă a precizat că la ora actuală se lucrează la modificarea legislaţiei pentru protejarea produsului dintr-o anumită zonă acesta putând deveni, după verificare şi legalizare, marcă înregistrată care nu va mai putea fi fabricată şi comercializată sub aceeaşi denumire în nici un alt stat membru al Uniunii Europene.
Printre mărcile de produse alimentare pentru care România a solicitat protecţie sunt cele din sectorul laptelui: La Dorna, Cedra de Apuseni, de Cluj, de Covasna, de Satu Mare, de Harghita, de Rarău.ROMPRES
