Presedintele Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta, acad. Eugen Simion, a afirmat, luni, la lansarea volumului al VII-lea, din seria Manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu, la implinirea a 157 de ani de la nasterea poetului, ca tiparirea tuturor celorlalte volume reprezinta ‘o datorie de onoare a generatiei actuale de intelectuali si oameni de carte’.
‘Putem sa o facem, avem forta spirituala. Noica a sangerat pentru ele cateva decenii’ – a spus academicianul, promitand ca in acest an vor fi publicate alte sapte volume, din cele 24 cate vor fi la finalul proiectului’.
Exprimandu-si satisfactia pentru aparitia lucrarii, Simion a criticat ceea ce a numit ‘doua moduri, la fel de paguboase, de a-l sarbatori pe Eminescu’.
‘Consider ca Eminescu poate fi sarbatorit si in felul in care o facem noi aici, si nu cu o oralitate isterizata ori, dimpotriva, cu zeflemeaua in care noi romanii suntem doctori docenti. Pentru ca ambele feluri, oralitatea, ca si isteria, sunt la fel de paguboase’ – a spus Simion.
Fostul presedinte al Academiei Romane a recunoscut insa ca ‘e firesc si democratic sa existe si romani care nu considera, la fel ca marea majoritate a acestui popor, ca ziua nasterii lui Mihai Eminescu este ziua culturii si a spiritualitatii romanesti’. El si-a exprimat insa regretul ca, in urma cu un an, la postul national de televiziune, ‘un domn istoric, altfel un om stimabil, dar cu idei cel putin stranii, l-a insultat pe Eminescu caracterizandu-l drept reactionar’.
Graficianul Mircia Dumitrescu, sufletul desavarsirii tehnice si artistice a lucrarii, a reamintit avatarurile financiare care au dus la pierderea, anul trecut, a finantarii pentru aparitia altor volume, din motive cauzate de ‘inexplicabilul comportament al unor oameni din breasla’. Pe de alta parte, in opinia acestuia, si cei mai duri critici ai lui Eminescu, rasfoind acest volum, vor intelege ‘mersul gandului eminescian spre varianta perfecta’, apreciindu-l astfel pe poet.
La lansare, criticul si istoricul de arta Dan Haulica a prezentat un proiect de monument dedicat lui Eminescu, realizat de sculptorul Neculai Paduraru. Lucrarea se afla, temporar, in curtea casei memoriale a poetului de la Ipotesti, urmand a fi amplasata pe insula de pe lacul din localitate, prezent in lirica eminesciana.
Tiparita la Regia Autonoma Monitorul Oficial, cartea apare intr-un tiraj de 500 de exemplare, sub egida Editurii Enciclopedice, a Bibliotecii Academiei Romane (BAR) si a Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta, avandu-i ca redactori-coordonatori pe prof. dr. Dan Horia Mazilu, membru corespondent al Academiei, directorul general al BAR, si Marcel Popa, de la Editura Enciclopedica, iar ca redactor, pe Gabriela Dumitrescu, de la BAR.
Potrivit graficianului Mircia Dumitrescu, lucrarea a necesitat un efort financiar de 80.000 de lei.
In cele aproape 700 de pagini, lucrarea, ‘splendida’, potrivit acad. Eugen Simion, editata, ca si celelalte volume, in conditii grafice de exceptie, reuneste Manuscrisul 2.260, apartinand perioadei 1868-1882, respectiv variante la poemul ‘Luceafarul’ si la ‘Scrisorile’ I, a II-a si a III-a, poeziile ‘Trecut-au anii’, ‘Mai am un singur dor’ si ‘Oda (in metru antic)’, precum si ‘Caietul anonim’ care cuprinde poezii populare care nu au fost scrise de mana poetului.
Manuscrisele lui Eminescu, pastrate de Titu Maiorescu intr-o celebra lada a poetului si donate Academiei Romane de autorul ‘Criticelor’ in 1902, au fost legate in 45 de caiete, fara o cronologie stricta si fara o ordine tematica. ‘Caietele’ au fost citite, descifrate, valorificate si reproduse in editii succesive timp de un secol de cateva generatii de eminescologi, de la Perpessicius, George Calinescu, la Dimitrie Vatamaniuc ori Petru Cretia.
In timpul vietii sale, Constantin Noica a initiat o adevarata campanie pentru facsimilarea manuscriselor eminesciene. Filosoful roman scria, in „Introducere la miracolul eminescian”, ca ‘abia manuscrisele, cu deschiderea lor catre universalul culturii si cel al limbilor, ne-ar arata concret ce inseamna impletirea necesara dintre universal si national’.
In prezent, starea lor este, potrivit acad. Eugen Simion, ‘de o vulnerabilitate maxima’ si, practic, acestea ‘nu mai pot fi consultate”.
In ianuarie 2005, Academia Romana a lansat primul volum al celebrelor Manuscrise facsimilate ale lui Mihai Eminescu, un proiect al fostului presedinte al prestigiosului for de cultura si stiinta, Eugen Simion, iar pe 15 ianuarie 2006 au fost lansate volumele II-VI din aceasta editie.
Sursa: ROMPRES
