Premierul Tăriceanu i-a transmis, marţi, omologului său italian, Romano Prodi, că regretă situaţia creată prin semnarea, de către ambasadorul român în Italia, a scrisorii deschise prin care se opune retragerii trupelor italiene din Afganistan, informează Guvernul într-un comunicat.
„Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a transmis în cursul zilei de astăzi un mesaj primului-ministru Romano Prodi în care îşi exprimă regretul pentru situaÅ£ia creată prin semnarea de către ambasadorul României în Italia a articolului publicat în „La Repubblica”, se arată în comunicatul Guvernului.
Åžeful Executivului de la BucureÅŸti l-a asigurat pe omologul său italian „de toată prietenia Guvernului României, în spiritul parteneriatului bilateral ÅŸi al discuÅ£iilor purtate în timpul vizitei la BucureÅŸti pe care premierul Italiei a efectuat-o în luna ianuarie a acestui an”.
Premierul Tăriceanu a declarat, marÅ£i, răspunzând unei întrebări adresate de ziariÅŸti, că a aflat din presă despre poziÅ£ia ambasadorului român la Roma, care a făcut demersuri pe lângă Executivul italian pentru menÅ£inerea trupelor în Afganistan, alături de alÅ£i cinci ambasadori din state membre NATO. Primul-ministru a spus că îi va fi „foarte greu” să îi dea explicaÅ£ii omologului său italian, Romano Prodi.
„ÃŽmi va fi foarte greu să îi explic ceva domnului Prodi, cu toate că astăzi mi-am propus să am o discuÅ£ie telefonică cu premierul Italiei, să îi explic că aceasta nu este o poziÅ£ie decisă la nivelul premierului sau măcar al ministrului de externe”, a spus Tăriceanu.Åžeful Executivului a adăugat că a aflat din presă despre acest caz, care nu îi era cunoscut nici măcar ministrului de externe, Mihai Răzvan Ungureanu, cu care a discutat telefonic pe această temă, în dimineaÅ£a zilei de marÅ£i.
„Am aflat din presă acest lucru, nu am fost la curent, din păcate. Mai mult de atât, nici ministrul de externe nu a fost la curent, drept dovadă că a dat o declaraÅ£ie în acest sens ÅŸi a spus…nu ÅŸtiu…nu îmi vine să cred, trebuie să verific”, a precizat Tăriceanu.El a adăugat că i-a cerut lui Ungureanu demararea unei anchete la nivelul ministerului, pentru a se vedea cum s-a ajuns în această situaÅ£ie.
Premierul a precizat că problema nu este dacă poziÅ£ia oficială a României este în favoarea sau în defavoarea menÅ£inerii trupelor în Afganistan, ci este vorba despre „modalitatea absolut anormală de manifestare a unui ambasador”. „Este un demers absolut neobiÅŸnuit ca un diplomat să ia public o anumită poziÅ£ie faţă de statul în care este acreditat. Aici nu discutăm despre justeÅ£ea poziÅ£iei, dar Å£inând seama că el este acreditat pe lângă guvernul italian, dacă avea de transmis o poziÅ£ie a statului român, nu o făcea public, ci prin canalele diplomatice”, a spus Tăriceanu.
DeclaraÅ£iile premierului contrariază, întrucât poziÅ£ia oficială a MAE este cu totul alta. Secretarul de stat pentru afaceri europene ÅŸi euoatlantice din MAE Adrian VieriÅ£a a declarat luni pentru NewsIn că ambasadorul României la Roma, semnatar al unei scrisori deschise în publicaÅ£ia La Reppublica, „a acÅ£ionat pe baza instrucÅ£iunilor primite din Centrala de la BucureÅŸti”.”Este indubitabil”, a subliniat VieriÅ£a, referindu-se la faptul că BucureÅŸtiul a transmis aceste instrucÅ£iuni reprezentantului misiunii diplomatice din Italia.
Potrivit secretarului de stat în MAE, articolul subliniază importanÅ£a faptului că Afganistanul trebuie ajutat ÅŸi importanÅ£a Italiei ca partener. De aceea ministerul a fost de acord ca România să fie printre semnatarii scrisorii deschise. „Pe noi ne interesează ca partenerii noÅŸtri din NATO ÅŸi UE să fie la fel de activi, în condiÅ£iile în care orice gest de solidaritate contează”, a spus VieriÅ£a.ÃŽntrebat dacă un astfel de gest, ca ambasadorii unor ţări să facă un apel prin presă la autorităţile ţării în care îşi desfăşoară mandatul, argumentul lui Adrian VieriÅ£a a fost unul care Å£ine de practica diplomatică modernă. „Dacă ne raportăm la instrumentele diplomaÅ£iei secolelor 19 ÅŸi 20, demersul pare mai puÅ£in uzual. Dar raportat la instrumentele diplomaÅ£iei actuale, ale diplomaÅ£iei publice – folosite de state cu diplomaÅ£ie activă ÅŸi sofisticată – demersul nu poate fi interpretat ca nelalocul lui”, a precizat secretarul de stat.El a atras atenÅ£ia că scrisoare deschisă este semnată de reprezentanÅ£i diplomatici ai unor ţări cu experienţă în diplomaÅ£ie, Statele Unite ÅŸi Marea Britanie sau chiar Olanda.
Mai mult, ÅŸeful demisionar al diplomaÅ£iei române, Mihai-Răzvan Ungureanu, ÅŸi ministrul britanic al afacerilor europene, Geoff Hoon, s-au declarat, marÅ£i, „relaxaÅ£i” în ceea ce priveÅŸte scandalul generat la Roma de scrisoarea adresată autorităţilor italiene de ÅŸase ambasadori, între care cel britanic ÅŸi cel român. „Eu sunt relaxat în privinÅ£a scrisorii ÅŸi i-aÅŸ incuraja pe toÅ£i să fie la fel de relaxaÅ£i”, a declarat, marÅ£i, ministrul britanic pentru afaceri europene, Geoff Hoon, după întrevederea cu Mihai Răzvan Ungureanu. „Åži eu sunt relaxat, a fost un gest de curaj diplomatic mai puÅ£in obiÅŸnuit”, a adăugat ÅŸeful diplomaÅ£iei române. „Textul este în conformitate cu declaraÅ£ia summitului NATO de la Riga ÅŸi aÅŸ vrea să subliniez că pentru moment nu am primit nicio cerere oficială de clarificare a situaÅ£iei”, a subliniat Ungureanu.
Ambasadorii României (Cristian Valentin ColÅ£eanu), Marii Britanii (Edward Chaplin), Statelor Unite (Ronald P. Spogli), Canadei (Alex Himelfarb), Australiei (Peter Woolcott) ÅŸi Olandei (Egbert Jacobs) au semnat o scrisoare deschisă, publicată sâmbătă de o serie de ziare italiene, prin care cer menÅ£inerea trupelor italiene în Afganistan. Ei au amintit motivele pentru care aliaÅ£ii s-au angajat în Afganistan – printre care atentatele din SUA, din 11 septembrie 2001, – ÅŸi au subliniat ameninÅ£area unei ofensive de amploare desfăşurate de talibani în primăvară.Membrii guvernului de la Roma consideră că scrisoarea celor ÅŸase ambasadori – care au cerut Italiei menÅ£inerea trupelor în Afganistan – este o iniÅ£iativă venită din partea Departamentului de Stat, care seamănă cu un amestec în afacerile interne ale Romei, scrie marÅ£i cotidianul La Stampa.
NewsIn
