Reducerea cu 0,75% a dobânzii cheie a băncii centrale ar putea avea ca efect întărirea pentru o scurtă perioadă de timp a monedei europene, urcarea dobânzilor la care se împrumută băncile între ele până la 8% şi o eventuală presiune inflaţionistă, susţin analiştii luaţi prin surprindere.
Consiliul de administraţie al băncii centrale a decis, vineri, să reducă rata anuală a dobânzii de politică monetară de la 8,75% la 8,00%, peste aşteptările analiştilor, care intuiau o diminuare a acesteia cu cel mult 0,5%, pe fondul aprecierii leului mai rapid decât anticipa BNR.
Economistul şef al ING Bank România, Florin Cîţu se aştepta la o tăiere a dobânzii cheie cu 0,50%, de la 8,75% până la 8,25% ca efect al aprecierii leului şi al performanţei inflaţiei, dar avertiza că o coborâre abruptă, de 1%, ar conţine riscuri puternice.
Florin Cîţu-Nu inflaţia e problema, ci leul tare
„Este o surpriză. Mă aÅŸteptam la o scădere cu 0,50%, iar piaÅ£a chiar la mai puÅ£in, 0,25%. BNR dă un semnal că inflaÅ£ia nu este o problemă, ci aprecierea leului”, a declarat, pentru NewsIn, economistul ÅŸef al ING Bank România, Florin Cîţu.
„Ca efect, cred că pe termen scurt vom asista la o apreciere a euro faţă de leu. Dacă, însă, primele date privind inflaÅ£ia vor fi bune, cursul leului va reveni”, a adăugat Cîţu.
Radu Crăciun-„Vom asista la o fuziune a dobânzilor”
„AÅŸ compara rata dobânzii cheie cu previziunile de inflaÅ£ie, deÅŸi, spre deosebire de alte bănci centrale, BNR are multe referiri la evoluÅ£iile indicatorilor economici ÅŸi monetari din trecut ÅŸi prea puÅ£ine, din păcate, previziuni. Nu cred că banca centrală ar fi luat decizia fără informaÅ£ii preliminare referitoare la inflaÅ£ia lunii ianuarie. Această decizie ar putea sugera că vom avea o surpriză plăcută în ianuarie ÅŸi inflaÅ£ia s-ar putea situa sub aÅŸteptările pieÅ£ei, care anticipa o rată lunară de 0,8%”, a spus Radu Crăciun, economistul ÅŸef al ABN Amro.
„Mă aÅŸtept la o la un efect limitat al deciziei de reducere a dobânzii cheie asupra pieÅ£ei valutare”, spune Crăciun. Economistul ÅŸef al ABN Amro România a observat că, în general, băncile centrale nu-ÅŸi justifică deciziile prin evoluÅ£ia cursului de schimb, chiar dacă aceasta a jucat vreun rol. Textul comunicatului băncii centrale ar putea sugera că vom asista la o creÅŸtere a dobânzilor interbancare până la un nivel anual de 8% astfel încât să fuzioneze cu ceea ce banca centrală numeÅŸte dobânda cheie”, a mai spus economistul ÅŸef al ABN Amro România.
Ionuţ Dumitru-E posibil ca luni euro să se întărească
„Mă aÅŸteptam mai degrabă la o scădere cu 0,50% de la 8,75% a ratei dobânzii de politică monetară, dar nu mă surprinde scăderea acesteia la 8,00% . Banca centrală a luat această decizie, pe de o parte, ca urmare a evoluÅ£iei monedei naÅ£ionale din ultime perioadă, iar pe de altă parte, pentru că perspectivele asupra inflaÅ£iei sunt mai bune decât în trecut”, a declarat, pentru NewsIn, directorul de dezvoltare al Raiffeisen Bank România, IonuÅ£ Dumitru.
„După această măsură, leul s-ar putea deprecia, în umătoarea lună, chiar ÅŸi până la 3,40 lei/euro ÅŸi e posibil ca luni dimineaţă cotaÅ£iile de tranzacÅ£ionare să arate o întărire a monedei europene în raport cu leul”, a mai spus Dumitru.
Directorul de dezvoltare al Raiffeisen Bank România a mai spus că se aşteaptă ca BNR să mai scadă rata dobânzii de politică monetară, până la sfârşitul anului, cu încă 0,50% până la 7,50% pe an.
Dragoş Cabat-Pe termen scurt deprecierea leului, pe termen lung inflaţie
„Cred că BNR a scăzut rata dobânzii de politică monetară pentru că a vrut să nu mai vină bani străini care să profite de diferenÅ£ialul mare de dobândă de la noi. Problema e că aceată măsură e făcută pentru o creÅŸtere a inflaÅ£iei, nu pentru o scădere a acesteia”, a declarat, pentru NewsIn, vicepreÅŸedintele CFA România, DragoÅŸ Cabat.
Dacă măsura era luată acum două luni, când toată lumea aştepta intrarea inflaţiei în grafic, înţelegeam, dar acum, mă surprinde. Poate BNR are date în plus faţă de noi. Un alt motiv pentru decizia luată de BNR ar fi că în acest fel banca centrală va putea să sterilizeze excesul de lichiditate în lei din piaţă mai ieftin, a mai spus Cabat.
„BNR ar fi putut să obÅ£ină, totuÅŸi, acelaÅŸi efect de sterilizare mai ieftină prin atragerea unor volume mai mici de bani din piaţă la dobânda de 8,75% pe an, aÅŸa cum a făcut începând cu luna decembrie”, a adăugat Cabat.
Banca centrală ar putea să ia o măsură şi mai dură, dacă va hotărî să combine cele două metode, respectiv să ofere o dobândă mai mică în condiţiile în care va continua să sterilizeze doar o parte din excesul de lei al băncilor, a explicat Cabat.
„Dacă BNR va steriliza banii în exces ai băncilor cu o dobândă mai mică, e posibil ca dobânzile practicate de bănci să scadă, atât la credite, cât ÅŸi la depozite, cu circa 0,50%”, a mai spus vicepreÅŸedintele CFA România.
„Prin scăderea dobânzii e de aÅŸteptat ca leul să se deprecieze măcar până la 3,50 lei/euro pentru că scăderea dobânzii este mare”, a estimat Cabat.
„Pe termen scurt vom vedea, probabil, o depreciere a leului, dar pe termen lung e posibil să avem ÅŸi o inflaÅ£ie mai mare. Problema va fi dacă leul nu se va deprecia nici în urma acestei măsuri drastice luate de BNR. ÃŽn plus, mi-e teamă că ÅŸi în condiÅ£iile de depreciere a leului, deficitul comercial va contoinua să se adâncească pentru că România încă face importuri obligatorii pentru export”, a mai spus Cabat. El a explicat că volumul exporturilor de materii prime ÅŸi semifabricate care revin ulterior în Å£ară sub formă de produse finite este, în continuare, mare.
„O depreciere a leului ar ajuta puÅ£in exportatorii, dar cred că nu foarte mult”, a mai spus vicepreÅŸedintele CFA România.
