Băncile ar putea creşte limita de îndatorare a populaţiei până la 50% din veniturile nete, însă decizia va fi influenţată de câştigurile clienţilor, apetitul pentru risc al instituţiilor financiare, acţionariatul acestora şi cota de piaţă vizată, susţin analiştii.
„Băncile mai prudente ar putea creÅŸte gradul de îndatorare la 50%, iar cele cu apetit mai mare pentru risc, până la 60%. Procesul va fi gradual dar se va desfăşura foarte repede. Mă aÅŸtept ca în trei-ÅŸase luni să avem grade de îndatorare de 60%”, a declarat, pentru NewsIn, vice-preÅŸedintele Chartered Financial Analist (CFA) România, DragoÅŸ Cabat.
Economistul ÅŸef al ABN Amro Bank România, Radu Crăciun consideră că gradul de îndatorare va creÅŸte în funcÅ£ie de categoria de venituri a fiecărui client. „Nu poÅ£i să creÅŸti limita la 50%, atât pentru cei care câştigă 3.000 euro, cât ÅŸi pentru cei care câştigă mai puÅ£in de 500 euro pe lună”, a explicat Crăciun. Economistul ÅŸef al ING Bank România, Florin Cîţu, e de părere că gradul de îndatorare admis de bănci va fi diferit „în funcÅ£ie de veniturile celor care vor să îşi ia un credit ÅŸi de împrumuturile deja luate”.
Băncile vor fi motivate să permită populaÅ£iei să se îndatoreze mai mult din cauza concurenÅ£ei acerbe din piaţă. Dumitru a explicat că „probabil băncile mici vor încerca să câştige cotă de piaţă ÅŸi vor avea o politică de acordare a creditelor mai relaxată”. La fel ÅŸi instituÅ£iile financiare nebancare (IFN), care acordau „credite cu buletinul”, vor putea începe acum să-ÅŸi relaxeze politica de acordare a creditelor. La rândul lui, Cabat consideră că „întreprinderile financiare nebancare vor fi cu siguranţă încântate, dar sunt ÅŸi multe bănci care intră acum pe piaţă sau bănci deja prezente care ÅŸi-au stabilit Å£inte foarte agresive ÅŸi care vor încerca să îşi câştige, astfel, cota de piaţă propusă”.
Dumitru a subliniat însă că e important ÅŸi cine e acÅ£ionar al acelor companii, pentru că e puÅ£in probabil ca o instituiÅ£ie care Å£ine de o bancă să îşi asume riscuri foarte mari. „Probabil că vor fi bănci mai mici care vor fi dispuse să lase un grad de îndatorare mai mare ÅŸi e posibil ca aceste bănci să fie mai agresive pe acest segment. Nu mă aÅŸtept, însă, ca băncile mari, care au o bancă mamă în străinătate ÅŸi o politică sănătoasă să ducă limitele foarte sus”, a declarat directorul departamentului de dezvoltare al Raiffeisen Bank România, IonuÅ£ Dumitru. El a mai spus că nicio bancă cu o politică de risc sănătoasă nu va permite unui client să se îndatoreze cu 100% din veniturile sale.
Dumitru a mai spus că se aÅŸteaptă ca ridicarea sau eliminarea restricÅ£iilor privind gradul de îndatorare, cât ÅŸi a avansului obligatoriu pentru creditele imobiliare, să aibă un impact major asupra creditării, care va creÅŸte ÅŸi mai repede decât până acum. El nu a exclus ca preÅ£urile din sectorul imobiliar să crească ÅŸi a amintit că „atunci când băncile au început să acorde credite, au explodat preÅ£urile la imobile”.
„Vom vedea o creÅŸtere a creditării pe toate segmentele, atât pe creditele de consum, cât ÅŸi pe cele ipotecare”, a mai spus Cabat. Analistul a explicat că, dacă în prezent, băncile mari acordă credite ipotecare pe o durată de până la 30-35 ani, tocmai ca să poată creÅŸte suma creditată, odată cu creÅŸterea gradului de îndatorare de la 35 la circa 60%, sumele creditate ar trebui să se dubleze.
Cabat a explicat că luarea unor astfel de decizii implică schimbarea procedurilor bancare, ceea ce ar putea dura până la două-trei luni, după care acestea trebuie aprobate de forul de conducere al băncilor ÅŸi apoi de BNR. „Problema e că băncile nu sunt pregătite să îşi asume o asemenea responsabilitate pentru că multe nu au politici de management al riscului ÅŸi instrumente adecvate pentru gestionarea noii situaÅ£ii”, a atras atenÅ£ia Cabat. Din acest motiv, el a spus că miÅŸcarea băncii centrale a fost cam „pripită”, dar, în acelaÅŸi timp, necesară, dată fiind concurenÅ£a cu celelalte bănci din Uniunea Europeană (UE), mai ales după aderarea României la UE.
Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a declarat, sâmbătă, la Realitatea TV, că banca centrală nu va mai impune băncilor comerciale să limiteze rata lunară la 35% din veniturile clientului, în cazul creditelor imobiliare, 30% în cazul celor de consum ÅŸi 40% – plafonul general, pentru toate creditele adunate. Consilierul guvernatorului a explicat că, prin noua măsură, va avea loc un transfer de responsabilitate de la banca centrală la băncile comerciale, decizia BNR având o legătură directă cu intrarea României în Uniunea Europeană.
NewsIn
