Jandarmii români care i-au împuÅŸcat mortal pe cei doi etnici albanezi din Kosovo în timpul unor proteste în februarie au tras cu gloanÅ£e de cauciuc a căror valabilitate expirase în 1994 ÅŸi care „probabil au devenit mai dure” pe măsură ce a trecut timpul, a afirmat miercuri poliÅ£ia ONU.
Gloanţele, aduse în Kosovo de contingentul român, erau fabricate în 1991 în Italia şi aveau o durată de viaţă de trei ani, a declarat, într-o conferinţă de presă, comisarul Richard Monk, şeful poliţiei ONU din Kosovo, citat de Reuters.
„Probabil că în timp cauciucul a devenit mai dur, ceea ce, având în vedere viteza mare, le-a făcut ÅŸi mai riscante în folosirea de la o distanţă mică”, a explicat el. Monk a spus că gloanÅ£ele RB1, folosite doar de jandarmii români în timpul protestelor de la 10 februarie, erau mai mici ÅŸi mai rapide decât cele de alte tipuri.
El dăduse ordin ca astfel de muniţii existente în Kosovo să fie ori distruse, ori trimise în ţările de unde fuseseră aduse.
Monk a spus că NaÅ£iunile Unite anchetează în prezent, la New York, cum a fost posibil să fie folosită muniÅ£ie expirată. „Nu ar Å£ine de prerogativele ONU să emită reguli privitoare la durata de viaţă a gloanÅ£elor. Ne aÅŸteptăm ca unităţile care vin aici să respecte regulile de fabricaÅ£ie”, a subliniat responsabilul.
Marţi, un raport al ONU a afirmat că gloanţele de cauciuc care au provocat moartea celor doi albanezi din Kosovo în timpul protestelor au fost trase de forţele de jandarmerie române, care acţionau sub mandat ONU, potrivit unui raport al ONU. Documentul subliniază că vinovaţii ar putea fi acuzaţi de crimă.
Procurorul special al ONU Robert Dean a declarat într-o conferinţă de presă, marÅ£i, că uciderea celor doi etnici albanezi ÅŸi rănirea altora „nu a fost necesară ÅŸi putea fi evitată”, potrivit Reuters. Victimele nu erau o ameninÅ£are majoră în momentul în care au fost împuÅŸcate, a spus el în raport. Raportul adaugă faptul că dovezile de până acum sugerează că focurile de armă „au fost trase de unul sau doi dintre jandarmii români”. „Cu toate că s-ar putea spune că aceste decese au fost accidentale, acest lucru nu ar îndepărta suspiciunea rezonabilă că un astfel de incident a fost de natură criminală”, se subliniază în document.
Raportul enumeră posibile acuzaţii, de genul omuciderii, omor prin imprudenţă, tentativă de omor şi vătămare corporală gravă. Ancheta nu a identificat care dintre români a tras focurile de armă fatale, astfel încât urmărirea penală nu poate fi demarată deocamdată.
Romania a rechemat întregul contingent de 75 de persoane luna trecută, în pofida unei cereri a autorităţilor ONU din Kosovo, ca 11 dintre ei să rămână pentru ancheta asupra protestelor de la 10 februarie.
Moartea celor doi bărbaţi albanezi a şocat provincia Kosovo şi a alimentat temerile Occidentului privitoare la extinderea conflictelor dacă membrii Consiliului de Securitate al ONU nu decid în curând un plan pentru independenţa sa de Serbia.
Una dintre victime a fost împuşcată în spatele urechii drepte în timp ce fugea prin holul unui hotel încercând să părăsească scena protestelor. Circa 3.000 de etnici albanezi au participat la protestele din februarie, cerând independenţa deplină şi imediată şi respingând planul susţinut de Occident ce oferă o independenţă sub supraveghere internaţională. Ministrul de interne din Kosovo şi comandantul britanic al forţei de poliţie a ONU din Kosovo au demisionat în urma acestor incidente.
Provincia cu două milioane de locuitori este gestionată de ONU din 1999. Occidentul doreşte ca membrii Consiliului de Securitate să adopte planul pentru independenţă până la vară.
România a spus că este dispusă să coopereze în anchetă, notează Reuters.
NewsIn
