Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) este lipsită, în prezent, în teritoriu, de spaţiile necesare pentru a primi cererile de finanţare cu fonduri europene, astfel încât România riscă să fie penalizată cu 25% din totalul fondurilor alocate ţării noastre de Uniunea Europeană în domeniul agriculturii.
Ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remeş, l-a informat, duminică, în legătură cu această situaţie, pe primul ministru Călin Popescu-Tăriceanu, în cadrul unei întâlniri pe care cei doi au avut-o la Ministerul Agriculturii cu şefii Direcţiilor Agricole Judeţene.
Premierul Tăriceanu a insistat asupra operaţionalizării cât mai rapide a agenţiilor din teritoriu ale APIA, astfel încât să poate fi absorbită o cât mai mare parte din fondurile comunitare.
Åžeful Executivului a subliniat că, în opinia sa, ‘agricultura în România este în cea mai mare parte înapoiată’, deoarece se bazează pe fermele de subzistenţă. Cea mai mare parte a fondurilor alocate României de UE, între 2007-2013, sunt destinate agriculturii, iar ele trebuie folosite pentru modernizarea fermelor, atât pe mari exploataÅ£ii, cât ÅŸi pe specializarea fermierilor.
Premierul Tăriceanu a reiterat faptul că, în privinţa operaţionalizării APIA, fostul ministru al agriculturii Gheorghe Flutur a raportat o situaţie falsă.
Călin Popescu-Tăriceanu a subliniat că va da indicaţii prefecturilor din teritoriu să susţină agenţiile locale, astfel încât acestea să aibă cât mai curând sedii şi să poată procesa cât mai repede cererile de finanţare ale fermierilor.
Premierul Tăriceanu a arătat că se poate opta fie pentru construcţia unor sedii din prefabricate, pe terenuri oferite de primăriile locale, fie pentru folosirea unor containere mobile moderne, dotate cu toate utilităţile unui birou modern.
Şeful Executivului a insistat, totodată, asupra derulării cât mai eficiente a programului românesc elaborat pe modelul SAPARD.
Ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remeş, a prezentat o situaţie extrem de critică a APIA, subliniind faptul că există un termen-limită foarte strâns, respectiv 15 mai, până la care trebuie primite cele mai multe cereri de finanţare pentru cele 440 de milioane de euro alocate de UE.
Remeş a arătat că România va pierde cu siguranţă bani, iar ceea ce pot face autorităţile nu este decât atenuarea acestor pierderi.
Potrivit ministrului Agriculturii, cel mai probabil nu vor putea fi înscrise în registrul agricol decât cel mult două treimi din suprafeţele agricole existente. El a subliniat că nici măcar suprafeţele agricole care au trecut de aprobarea Guvernului cu mult timp în urmă nu au fost înregistrate de şefii Direcţiilor Agricole Judeţene.
În ce priveşte filialele APIA, Remeş a arătat că în multe localităţi nu au fost puse nici măcar tăbliţele cu numele agenţiei, iar acolo unde există sedii, acestea sunt prea mici pentru a fi amenajate birouri cu tot ceea ce este necesar.
Decebal Traian Remeş a subliniat faptul că, în cadrul APIA, nu trebuiau angajaţi specialişti în agricultură, ci funcţionari cu experienţă în derularea unor programe financiare. În acest sens, Decebal Traian Remeş a solicitat sprijinul premierului pentru modificarea organigramei ministerului, astfel încât aceasta să devină funcţională.
Totodată, RemeÅŸ, i-a cerut premierului modificarea legislaÅ£iei existente, astfel încât ‘să poată da afară sau să umble la buzunarele’ funcÅ£ionarilor din APIA, întrucât incompetenÅ£a acestora este adesea protejată de legea funcÅ£ionarilor publici, ‘care poate fi foarte avantajoasă pentru fiecare dintre ei, dar este catastrofală pentru fiecare fermier român’.
Åžeful Executivului a promis că îi va acorda tot sprijinul necesar ministrului Agriculturii pentru modificarea legislaÅ£iei, subliniind, totodată, că legea funcÅ£ionarului public nu trebuie să-i îndemne pe angajaÅ£ii APIA ‘la nemuncă’. ROMPRES
