Petru Cimpoesu, mai cunoscut in Cehia decit in Romania

“Bine ati venit in preajmã. Poate vã intrebati ce mai fac? Sau poate nu :-). Uite cã mai am timp si sã scriu”. Cu acest smiley mesaj esti intâmpinat pe www. cimpoesu.ro/petru/, site-ul personal al scriitorului bãcãuan. Un site cu design pus pe glume, din care iti zâmbesc hâtru “ingeri si moldoveni”.
Pe site pot fi gãsite informatii despre autor, publicisticã si recenzii, precum si fragmente fie din lucrãri, lucrãri publicate sau in lucru. Site-ul include si ultimele interviuri sustinute de Petru Cimpoesu la Praga, unde a fost distins cu Marele premiu “Magnesia Litera” pentru romanul “Simion liftnicul”, declarat si “Cartea anului” in Cehia.

Harry Potter, cehi, Kiki…

“Observator de Bacãu” i-a solicitat scriitorului bãcãuan un interviu despre Praga, cât a stat acolo, cum s-a simtit, despre similitudini dintre români si cehi, despre cum “autorul ia premiul, iar traducatorul, banii”, despre Harry Potter, Kiki.

“Viu si in direct”

“Am stat o sãptãmânã la Praga”, ne spune scriitorul. Timp in care “am dat interviuri la mai multe ziare si reviste, posturi de radio si am apãrut la o emisiune in direct a televiziunii cehe. Nu mã asteptam sã sã fie chiar asa. Adicã sunt mai cunoscut in Cehia decât in România la ora actualã datoritã acestui premiu”.

Care a fost curiozitatea cea mai mare a cehilor in ce vã priveste?

“Cel mai frecvent mi-a fost adresatã intrebarea dacã am fost suprins de acest premiu. Asta pentru cã premiul “Magnesia Litera” nu este un premiul international, ci national, si se acordã de obicei unui scriitor ceh. Se acordã de sase ani, nu este un premiu foarte vechi, dar a dobândit prestigiu in primul rând pentru cã este mare ca valoare, de sapte mii de euro. Este un premiu acordat de Biblioteca Nationalã a Cehiei in colaborare cu Asociatia Librarilor, a editorilor etc., cu un juriu format din personalitãti din mai multe domenii. Acest premiu se acordã in mod normal unei cãrti sau unui autor ceh, si nu doar beletristica intrã aici, ci inclusive cãrtI de filosofie, istorie etc. Este a doua oarã când se acordã unei cãrti de beletristicã. Apoi s-au mai interesat de asemãnãri din cartea mea…Au gãsit foarte multe elemente din cartea mea in spatiul lor si cãutau sã vadã similitudinile dintre România si situatia din Cehia”.

Banii sau fala

Romanul “Simion liftnicul” a apãrut la editura cehã Dybbuk, in traducerea lui Jiri Nasinec. A existat o intreagã polemicã in mass-media cehã cu privire la cine trebuie sã ia banii pe premiul “Magnesia Litera”, autorul sau traducãtorul. La final, traducãtorului i-au revenit toti banii, iar lui Petru Cimpoesu, doar “fala”. Ceea ce nu e lucru putin, pentru cã autorul are acum sansa bulgãrelui de zãpadã, anume sã ii fie tradusã cartea in mai multe limbi. La fel considerã si autorul romanului “Simion liftnicul”: “nu banii sunt cel mai important lucru in afacerea asta, cel putin din punct de vedere al reprezentãrii culturii române. Mai important este cã s-a tradus o carte in limba cehã, intr-o culturã care nu este o mare culturã europeanã, dar care are câtiva scriitori mari, de talie mondialã (Kafka, Kundera, Havel etc). Deci in aceastã literaturã, cartea mea a avut o primire foarte bunã si in 2007 a fost cartea anului, ceva ce n-a fost in România in 2001 când a apãrut”.

Despre Kiki si Harry Potter

Abilitatea de fabulatie, povestile realiste, dar care se desprind de pãmânt, din scrierile lui Petru Cimpoesu m-au trimis cu gândul la literatura fantasy pentru copii, gen Harry Potter. “La câtã fantezie explodeazã intre paginile cãrtilor acestui autor, poate intr-o zi va da lovitura pe plan international si cu o carte pentru cei mici”, imi zic. in plus, in romanul “Christina Domestica” apare personajul Kiki, in vârstã de cinci ani…Despre care aflãm cã este “chiar porecla copilului meu. Când era mic nu putea spune Cristi, ci Kiki. Când scriam cartea, fiul meu avea cam vârsta personajului, cam 5-6 ani, si incercând sã comunic cu el, obtineam de la el o anumitã solutie in creionarea personajelor”. Cât despre literatura fantasy gen Harry Potter, “foloseste retete de când lumea, cu magie, care dau tânãrului voie sã viseze. Are succes pentru cã e o carte sustinutã de o puternicã promovare. insã sunt cãrti in literature românã mai interesante, “Ciresarii”, de exemplu. La ora actualã,in România literatura românã este scrisã de oameni fãrã talent, sI care nu inteleg psihologia copilului”.
De altfel Petru Cimpoesu a scris, pe vremea lui Ceausescu, o micã povestioarã pentru copii, intitulatã “Un regat pentru o muscã”: “dupã ea s-a fãcut si un spectacol aici la teatrul de pãpusi, când eram eu director. Este un exercitiu in rimã, am vrut sã vãd cum mi-ar iesi o poveste pentru copii”.

Aida PULPAN