Freedom House Europa: Criza de guvernare în Europa Centrală

Slăbirea reformelor şi polarizarea politică au dus la apariţia unei crize de guvernare în Europa Centrală, dupa cum arată studiul Nations in Transit 2007, publicat astăzi de Freedom House. Aceste evolutii sugerează o posibilă erodare a consensului democratic în statele membre UE din Centrul Europei.

Studiul Freedom House, Nations in Transit, măsoară în fiecare an nivelul democraţiei din 29 de tări şi regiuni din Europa Centrală şi Eurasia. Nations in Transit 2007 arată că tendinţele populiste şi anti-liberale sunt în creştere, iar independenţa justiţiei este pusă sub o continuă presiune. Politica partinică a partidelor limitează progresul luptei împotriva corupţiei, iar practicile de combatere a corupţiei în aceste tări sunt deficitare.

Roland Kovats, directorul Freedom House Europa, susţine că “progresul economic din Europa Centrală este umbrit de tulburările politice”. Foarte multe ţări se confruntă cu problema concentrării puterii partidelor politice în mâinele unor elite. Partizanatul crescând distrage atenţia şi timpul de la munca reală de consolidare a reformelor şi de construire a unor instituţii solide ”

In pofida acestor evenimente, studiul Nations in Transit 2007 arată că 10 dintre noile state membre ale Uniunii Europene din Europa Centrală sunt încă printre cele mai performante în ceea ce priveşte progresul democratic. În acelaşi timp, spaţiul Comunităţii Statelor Independente continuă să fie caracterizat de tendinte anti-democratice. Statele autoritare care domină regiunea au intensificat practicile represive. Rusia a înregistrat un declin considerabil în ultimul deceniu, punctajul democraţiei din acest an reprezentând o confirmare a acestei tendinţe. Turkmenistan si Uzbekistan sunt cele mai nedemocratice ţari din acest studiu.

Belarus a cunoscut o îmbunătătire a punctajului acordat societaţii civile datorită unei parţi a societăţii civile care s-a exprimat independent în ciuda eforturilor guvernamentale de limitare a libertăţii de exprimare. În Balcani, Bosnia şi Serbia au înregistrat ameliorări minore ale democraţiei în timp ce Albania, Croaţia şi Muntenegru au avut un uşor declin al punctajului democraţiei. În Macedonia şi Kosovo nu s-a înregistrat nicio schimbare.

În Budapesta, participanţii la o întâlnire pe tema studiului NIT şi-au exprimat îngrijorarea referitor la criza din ţările Europei Centrale. Aceştia au observat că UE nu dispune de mecanisme oficiale care să susţină reformele administrative în statele membre care au aderat de curând.

Liderii din Ungaria şi Europa Centrală au discutat despre diferenţele de tendinţe dintre ţările care au aderat la UE în 2004, pe de o parte, şi cele două state membre care au aderat în 2007, pe de altă parte. Studiul menţionat demonstrează o îmbunătăţire generală a procesului de democratizare în Bulgaria şi România, în 2006, în comparaţie cu tendinţele altor state membre din Europa Centrală. In cele două ţări procesul de aderare la UE a fost perceput ca o accelerare a reformelor democratice. Intrebarea este dacă procesul va continua.

Modul în care au evoluat statele care au aderat în 2004 reprezintă o cauză de îngrijorare. “Reflectând asupra regresului democratic din ţările Visegrad, nu putem decât să sperăm ca liderii din România şi Bulgaria vor reuşi să evite asemenea eşecuri”, a spus Jeannette Goehring, editor al studiului Nations in Transit 2007

Actuala guvernare din Polonia, de exemplu, a rupt tradiţia de garant al independenţei mass-mediei. In 2006 a impus conducerea televiziunii şi radioului publice pe baza unor criterii politice şi a iniţiat un proces de persecuţie a jurnaliştilor care şi-au început cariera în perioada comunistă.

Potrivit lui Charles Gati, profesor la John Hopkins University şi consilier pentru studiul NIT, „în Polonia – care este dintotdeauna barometrul schimbărilor din Europa Centrală – problema actuală cea mai acută şi mai controversată este campania dură a Guvernului împotriva căii urmate dupa 1989”. In 1999, Polonia era evaluată ca cea mai democratică dintre toate ţările incluse în studiul NIT, dar a ajuns pe locul 8 in 2007.

La rândul sau, Ungaria s-a confruntat în 2006 cu o criza de încredere în conducere şi în instituţiile guvernamentale în 2006. In Budapesta, protestele stradale din toamnă au culminat cu acţiuni violente din partea poliţiei. Grupul de opoziţie Fidesz s-a retras din Parlament. Guvernul socialist nu a ţinut cont de instituţiile democratice: a fost creat un Cabinet de dezvoltare, responsabil cu administrarea a cca. 8.000 de miliarde forinţi (EUR 31,5 miliarde) din subvenţii europene, nesubordonat Guvernului, dar responsabil în faţa Primului Ministru.

In timpul anului 2006, în Slovacia noul Parlament a ocupat locurile vacante din Curtea Constituţională cu candidaţi loiali din punct de vedere politic, punând astfel la îndoială independenţa acestora.

Inabilitatea Republicii Cehe de a forma un guvern în urma alegerilor parlamentare din 2006 a evidenţiat fragmentarea politică a ţării. Cele cinci luni de blocaj cauzat de alternarea la putere între forţele politice de stânga şi de dreapta au dus ţara pe un drum de eşuare a negocierilor, de accentuare a rivalităţilor şi de lipsa unor soluţii eficiente de ieşire din criză.