Agenţia Naţională Antidrog a prezentat, marţi, rezultatele primului studiu privind prevalenţa consumului de droguri în sistemul penitenciar din România.
În 2006, beneficiind de susţinere din partea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Agenţia Naţională Antidrog a derulat, primul studiu care să estimeze nivelul consumului de droguri în rândul populaţiei penitenciare şi al problematicii asociate.
Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta sociologică. Studiul este reprezentativ la nivel naţional şi s-a realizat în 27 de locaţii (penitenciare de maximă siguranţă, cu regim închis sau semideschis, spitale penitenciar, centre de reeducare, penitenciare pentru minori şi tineri). Deoarece s-a pornit de la ipoteza existenţei unui consum mai mare în capitală, s-a utilizat, pentru deţinuţi, o supraeşantionare pentru Bucureşti.
Obiectivele studiului au fost:
– ObÅ£inerea de date privind prevalenÅ£a consumului de droguri, alcool, medicamente ÅŸi alte substanÅ£e, atât în penitenciar cât ÅŸi în afara acestuia;
– Identificarea unor atitudini, cunoÅŸtinÅ£e, practici caracteristice consumului de droguri în rândul deÅ£inuÅ£ilor, în vederea elaborării unor programe de intervenÅ£ie adaptate la specificul acestei populaÅ£ii;
– Analiza relaÅ£iei dintre comportamentul de consum ÅŸi infracÅ£ionalitate;
– Evaluarea atitudinilor, practicilor ÅŸi cunoÅŸtinÅ£elor personalului din penitenciar în legătură cu consumul de droguri ÅŸi problematica asociată (boli infecÅ£ioase);
– Realizarea unei metodologii stabile în scopul evaluării periodice a fenomenului.
Metoda – ancheta sociologică cu două chestionare structurate pentru deÅ£inuÅ£i ÅŸi personal. Acoperire naÅ£ională (27 de penitenciare). EÅŸantion multistratificat, aleatoriu: – deÅ£inuÅ£i – 3218 subiecÅ£i (nivel de încredere de 95%, 2% nivel de precizie) – supraeÅŸantionare pentru BucureÅŸti; – personal – 1088 de subiecÅ£i (nivel de încredere de 95%, 2% nivel de precizie); Rata de non-răspuns a fost de 9%.
Motivele invocate cel mai des în cazul debutului consumului de medicamente fără sfatul medicului sunt: 31,4% – pentru a se calma, 25,2% – din cauza unor probleme medicale ÅŸi insomnie, 20,2% – ca să uite de probleme, 7,2% – din curiozitate, doar pentru a experimenta,5,2% – pentru a-ÅŸi înlesni o stare de transă, 4% – influenÅ£a anturajului („pentru că în grupul meu de prieteni unii iau/au luatâ€), 1,7%- pentru a se sinucide, 1,3% – pentru a avea mai multă energie, 0,8%- pentru a înlocui drogul/ pentru a-i mari efectele, 0,7% – pentru a fi mai sociabil, 0,5% – din plictiseală.
Ingrediente utilizate la prepararea “băuturii†în penitenciar: zaharină, marmeladă, pâine, miez de pâine ÅŸi fructe, fermentarea bulionului cu zahăr, drojdie, pâine, fructe, miez pâine+pastă de dinÅ£i, mere+ bomboane mentolate, marmeladă, pâine,viÅŸine,zahăr,marmeladă, pâine, mere, apă, marmeladă+zahăr+aspirină – se fierb, marmeladă+păine, fructe, drojdie, apă, zahăr, drojdie+ marmeladă+ amidon, drojdie, zahăr, marmeladă, păine, fermentare struguri / compot, after-shave prin pâine.
Pentru prima dată în România a fost pusă în evidenţă, prin metode ştiinţifice, existenţa unui consum ilicit de droguri în incinta penitenciarelor: 2%. Faţă de alte ţări în care au fost realizate studii similare, în România consumul înregistrat în sistemul penitenciar este mic.
Cel mai consumat drog de-a lungul vieţii, în rândul deţinuţilor este marijuana (9,6%), urmat îndeaproape de heroină (8,4%), haşiş (7,76%), cocaină (6,2%), ecstasy (5,2%) şi metadonă (2,9%).
Medicamentele administrate fără prescripţie constituie, deseori în mediul penitenciar, un substitut pentru a obţine efecte asemănătoare consumului drogurilor ilicite. Folosirea lor necontrolată cantitativ sau calitativ (amestecuri neomologate, asocierea cu alcoolul) determină, în planul sănătăţii, efecte secundare similare cu ale drogurilor ilicite.
Alcoolul este prezent în penitenciar, existând, pe lângă micul trafic, şi producţie proprie în camerele deţinuţilor. Pe lângă încălcarea regulamentelor de ordine interioară, nu sunt respectate nici normele igienico-sanitare, putându-se genera focare de infecţie.
ÃŽn momentul comiterii faptei pentru care au fost închiÅŸi 45,8% dintre deÅ£inuÅ£i erau sub influenÅ£a unei substanÅ£e investigate în acest studiu: alcool, medicamente sau droguri ilicite. Alcoolul este substanÅ£a asociată cel mai frecvent comportamentului infracÅ£ional – 86,3% dintre menÅ£iuni, iar pe locul al doilea se află heroina – 9,7%.
Numărul relativ redus al personalului, precum şi numărul scăzut de programe adaptate nevoilor deţinuţilor cu astfel de probleme ne conduce la ideea că abuzul de droguri şi problematica asociată sunt susceptibile oricând să ia amploare.
Pe baza concluziilor desprinse în urma acestui studiu, cele două instituţii vor desfăşura activităţi concrete precum: crearea unui sistem de asistenţă psihologică, medicală şi socială şi pentru consumatorii de droguri aflaţi în detenţie, introducerea tratamentului substitutiv cu metadonă în două dintre penitenciarele din Bucureşti, deblocarea prevederilor cadrului legislativ privind introducerea posibilităţii de a executa pedeapsa în folosul comunităţii pentru cei condamnaţi ca urmare a deţinerii unei cantităţi mici de droguri, derularea de programe de prevenire atât pentru deţinuţi, cât şi pentru personalul penitenciarelor.
