Primul preÅŸedinte al UDMR, Domokos Geza, a murit

Scriitorul Domokos Geza a încetat din viaţă, după o îndelungată suferinţă. Odată cu dispariţia sa, întreaga comunitate maghiară din România a suferit o mare pierdere. UDMR a dat publicităţii un comunicat pe care îl redăm integral.

Reprezentant de seamă al literaturii maghiare din România în a doua jumătate a secolului XX, Domokos Géza în perioada 1969 – 1990 a fost director fondator al Editurii Kriterion, care s-a remarcat prin publicarea a peste 3000 de volume printre care se numără opere însemnate din literatura şi cultura minorităţilor. Totodată, prin această instituţie Domokos Géza a reuşit să construiască un atelier spiritual important atât pentru maghiarii din România, cât şi pentru intelectualii altor minorităţi.

La fel, sub conducerea sa Editura Kriterion a devenit o punte între cultura românească şi cultura minorităţilor, printr-o serie de traduceri ale unor valori autentice.
După căderea dictaturii comuniste Domokos Géza, prin activitatea sa politică în continuare s-a dedicat intereselor obşteşti. Împreună cu alţi colegi, la sfârşitul anului 1989, a pus bazele Uniunii Democrate Maghiare din România, devenind astfel primul Preşedinte al formaţiunii noastre. A avut un rol deosebit în construirea şi consolidarea structurilor UDMR la nivel naţional, în deschiderea dialogului cu partidele româneşti, în promovarea UDMR-ului pe plan extern, în iniţierea şi închegarea politicii parlamentare a comunităţii maghiare din România, fiind între 1990 şi 1992 deputat în Parlamentul României.

Ceea ce a clădit în politică, este şi azi, fără îndoială de o importanţă determinantă: a ales calea dialogului şi a conlucrării folosind instrumentele politice democratice. La începutul anilor ’90 în calitatea sa de preşedinte al Uniunii Democrate Maghiare din România a militat pentru îndeplinirea aspiraţiilor comunităţii maghiare şi asigurarea şi respectarea drepturilor minorităţilor din România prin mijloace parlamentare, prin colaborare cu forţele politice democratice din ţara noastră.

Deşi s-a retras din viaţa publică începând cu anul 1993, în realitate a fost în continuare printre noi: prin firea sa echilibrată, pentru mulţi dintre noi a fost un exemplu de om şi de conducător. Prin scrierile sale autobiografice, a făcut o analiză exactă a dilemelor comunităţii maghiare, precum şi a problemelor majore ale întregii societăţi din România.
Domokos Géza a dispărut, dar spiritul său va rămâne printre noi, fiindcă avem nevoie de el, este nevoie de înţelepciunea, răbdarea, deschiderea şi de îndârjirea sa. Va fi alături de noi, până vom îndeplini scopul nostru comun formulat în 1989: democraţie, toleranţă, colaborare, egalitate în drepturi, asigurarea condiţiilor pentru dăinuirea şi dezvoltarea minorităţilor.

Devotamentul lui Domokos Géza trebuie să fie pentru noi toţi un exemplu de urmat.
Funeraliile vor avea loc pe data de 30 iunie, ora 13.00 la Sfântu Gheorghe, iar, după aceea, va fi înmormântat în comuna Zagon.