Medicii rezidenţi se plâng de faptul că trebuie să prezinte adeverinţă de liberă practică atunci când se angajează în spitalele unde îşi fac pregătirea în specialitate, iar ei consideră acest lucru ilegal deoarece dreptul de liberă practică în specialitate se obţine după absolvirea rezidenţiatului.
Dr. Clara Matei preşedinte executiv al Asociaţiei Medicilor Rezidenţi din România (AMRR) a declarat, marţi, pentru NewsIn, rezidenţii au această problemă atunci când se prezintă cu repartiţie la spitale universitare. Potrivit dr. Clara Matei, deşi sunt conştienţi că nu au drept de liberă practică, rezidenţii obţin adeverinţa necesară angajării, care atestă că ei au drept de liberă practică, adeverinţă pe care o solicită personalul de la resurse umane, deoarece altfel nu sunt primiţi în profesie. Dr. Matei a explicat că aceste adeverinţe se obţin de la Colegiul Medicilor.
„ToÅ£i medicii rezidenÅ£i sunt automat înscriÅŸi în Colegiul Medicilor, fără să aibă opÅ£iunea de a opta ÅŸi contribuie lunar, cu 50 de mii de lei, la care se adaugă o taxă de 300 de mii lei pe care o plătesc pentru această adeverinţă de liberă practică”, a explicat dr. Clara Matei.
Potrivit dr. Clara Matei, adeverinţa de liberă practică nu ar trebui să se mai elibereze de către colegiile medicilor după anul 2005, deoarece medicii rezidenţi nu au drept de liberă practică, începând cu anul 2005, până nu termină pregătirea în rezidenţiat.
Secretarul general al Colegiului Medicilor din România, dr. Vasile Astărăstoaie a explicat, marţi, pentru NewsIn că situaţia este confuză în privinţa adeverinţelor de liberă practică deoarece medicii rezidenţi au dreptul, după un an de pregătire, la libera practică în medicină generală, iar la absolvirea rezidenţiatului, au drept de liberă practică în specialitate medicală pe care şi-au ales-o.
Dr. Astărăstoaie a precizat că spitalele au nevoie de aceste adeverinÅ£e atunci când semnează contractele cu casele de asigurări de sănătate pentru a arăta situaÅ£ia personalului, inclusiv a medicilor rezidenÅ£i ÅŸi a pregătirii acestora. „Medicii rezidenÅ£i cu premis de liberă practică sunt mai mult decât un medic rezident debutant, care lucrează în primul an în spital, pe bază de repartiÅ£ie, dar mai puÅ£in de pildă, decât un medic de medicină de familie”, a spus Astărăstoaie. Acesta a adăugat că medicii rezidenÅ£i cu drept de liberă practică în medicină generală, pot realiza nesupravegheaÅ£i anumite proceduri medicale ca de pildă, consultaÅ£ii simple, tratamente cu antibiotice injectabile sau pot recomanda tratamente. Dreptul de liberă practică în medicină generală, pentru rezidenÅ£i se obÅ£ine de la Colegiul Medicilor, după un an de rezidenÅ£iat, dar nu mai devreme.
Totuşi, dr. Clara Matei a semnalat că la Spitalul de urgenţă Floreasca departamentul de resurse umane a cerut medicilor rezidenţi, chiar de la repartiţie, adeverinţă de liberă practică.
Dr. Vasile Astărăstoaie a explicat că deşi spitalele sunt informate corect şi cer aceste adeverinţe pentru a se justifica în faţa caselor de asigurări de sănătate, comunicarea cu medicii rezidenţi a fost neglijată, de aceea, după anul 2005, când dreptul de liberă practică în specialitatea medicală pentru care aceştia au optat se obţine la finalul rezidenţiatului, s-a creat confuzie, însă nu este admis ca acestea deverinţe să fie cerute la angajare, ci abia după un an.
„Este o lipsă de informaÅ£ie pe care rezidenÅ£ii ar trebui să o primească fie de la spitale, fie de la colegiile medicilor, ca să poată beneficia de drepturile lor obÅ£inute în urma dreptului de liberă practică în medicină generală, dar ÅŸi să evite abuzurile”, a spus Astărăstoaie.
Dr. Clara Matei a explicat că în condiţiile în care medicul rezident obţine adeverinţa de liberă practică în medicină generală, el se poate angaja cu jumătate de normă în altă unitate sanitară, diferită de cea în care îşi desfăşoară rezidenţiatul.
