Cele mai preferate ţări ca destinaÅ£ie de lucru pentru români sunt Italia (23%), Spania (20%) ÅŸi Marea Britanie (18%). Românii care caută de muncă într-una din ţările Uniunii Europene se bazează pe reÅ£elele informale (77,4%) – rude, prieteni, cunoÅŸtinÅ£e, etc., în detrimentul instituÅ£iilor abilitate în gestionarea migraÅ£iei.
Conform studiului Asociaţiei Naţionale a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC), cei care au intenţie de a lucra în străinătate sunt preponderent tineri, persoane necăsătorite, cu venituri sensibil peste medie, activi pe piaţa forţei de muncă româneşti. Studiul a fost realizat în perioada martie-aprilie pe un lot de 715 persoane în 35 de localităţi unde există Birouri de Consiliere pentru Cetăţeni ale ANBCC.
Dacă până la data aderării României la Uniunea Europeană destinaţiile preferate pentru forţa de muncă autohtonă erau constituite de Italia şi Spania, după 1 ianuarie 2007 Marea Britanie a devenit ţinta preferată pentru persoanele tinere, cu un nivel ridicat de educaţie şi cu venituri peste medie. Poziţionarea aceste ţări între primele trei state europene preferate de români este un element de noutate şi conturează un nou tip de migrant, având în vedere specificul persoanelor pentru care Marea Britanie este preferată.
La nivelul întregului lot, 69,1% dintre respondenţi au rude şi 78,2% au prieteni şi cunoştinţe în străinătate. Prezenţa în proporţie atât de mare a rudelor şi cunoştinţelor în ţări care pot reprezenta destinaşii de muncă pentru populaţia migrantă oferă un indiciu pentru modalităţile în care indivizii încearcă să emigreze pentru lucru în străinătate.
Există o mare probabilitate ca toate aceste persoane să se folosească de aceste reţele informale pentru a ajunge în ţara de destinaţie, în funcţie şi de susţinerea pe care o pot primi din parte apropiaţilor. Majoritatea persoanelor au plecat sau intenţionează să plece prin intermediul reţelelor informale. Aceste canale sunt folosite în detrimentul instituţiilor abilitate în gestionarea migraţiei forţei de muncă din România pentru lucru în străinătate.
InstituÅ£iile abilitate în a gestiona migraÅ£ia forÅ£ei de muncă din România sunt mai degrabă „vizate” de către bărbaÅ£i (59%), de persoane cu studii medii (48%) ÅŸi ÅŸcoală profesională (15%), acesta reprezentând doar o parÅ£ială o corelaÅ£ie cu profilul celor care sunt interesaÅ£i să muncească în străinătate.
Plecarea cu ajutorul reţelelor informale este un indiciu că o mare parte din cei care pleacă ajung pe piaţa forţei de muncă din ţara de destinaţie în slujbe ilegal, urmând ca pe parcurs să se preocupe de dobândirea statutului de imigrant legal.
„InstituÅ£iile româneÅŸti ar trebui să gestioneze mai eficient punerea în practică a dreptului la liberă circulaÅ£ie al Românilor europeni! Este nevoie de servicii care să răspundă nevoilor de informare ale cetăţenilor în acest domeniu ÅŸi de o mai mare preocupare faţă de problemele acestora. Altfel, România riscă să devină o Penelopa în aÅŸteptarea lui Ulise… Åži nu suntem siguri că Ulise se mai întoarce”, a declarat Dorian Filote, director executiv al ANBCC.
