ÃŽn motivarea sentinÅ£ei prin care Tribunalul BucureÅŸti a condamnat inculpaÅ£ii în dosarul FNI se arată că, membrii FNI s-ar fi bazat pe o menÅ£iune din oferta publică ce spunea că suma investită la cumpărarea unităţilor de fond „se va returna, în orice condiÅ£ii depunătorului”.
Determinantă în ceea ce priveÅŸte luarea hotărârii de a deveni membru al FNI este, potrivit magistraÅ£ilor, menÅ£iunea finală din capitolul 6 – Factorii de risc – al Prospectului de ofertă publică continuă, potrivit căreia, „capitalul iniÅ£ial investit, respectiv, suma subscrisă la cumpărarea de unităţi de fond, se va returna în orice condiÅ£ii depunătorului”.
MagistraÅ£ii consideră că, „avantajele aparente pe care le prezenta subscrierea în unităţi de fond ale FNI ÅŸi garantarea restituirii sumelor investite iniÅ£ial au fost de natură să atragă un mare număr de depunători din toată Å£ara”, astfel încât, de la înfiinÅ£area fondului ÅŸi până în data sistării activităţii (24 mai 2000) au fost emise 318.413 carnete de investitor.
ÃŽn motivarea Tribunalului BucureÅŸti se mai arată că, în medie, „în fiecare judeÅ£ (exclusiv, Municipiul BucureÅŸti), s-au emis 7.963 carnete de investitor, revenind câte 143 carnete la 10.000 locuitori”. Persoanele fizice ÅŸi juridice au investit prin cumpărarea de unităţi de fond, în întreaga perioadă de la înfiinÅ£area Fondului NaÅ£ional de InvestiÅ£ii ÅŸi până în data de 24 mai 2000, suma totală de 7.444,6 miliarde lei, subscrierea medie pe judeÅ£ (excluzând Municipiul BucureÅŸti) fiind de 127,8 miliarde lei, iar valoarea medie a subscrierii la 10.000 locuitori, de 334,3 mii lei.
Pe baza acestor date statistice instanÅ£a a ajuns la concluzia că FNI poate fi considerat „un adevărat fenomen social, a cărui prăbuÅŸire a provocat un puternic impact în rândul populaÅ£iei României, cu consecinÅ£e negative multiple, care se menÅ£in ÅŸi în prezent”.
ÃŽn motivarea sentinÅ£ei prin date în 20 martie, în dosarul Fondului NaÅ£ional de InvestiÅ£ii (FNI), magistraÅ£ii Tribunalului BucureÅŸti arată că, „din punct de vedere conceptual ÅŸi tehnic, FNI a fost realizat de Ioana Maria Vlas, care a reprezentat ÅŸi susÅ£inut Fondul, respectiv, SC „Sov Invest” SA, în etapa de autorizare a acestor instituÅ£ii de către CNVM (lunile august – septembrie 1995)”.
InstanÅ£a consideră că Ioana Maria Vlas avea „solide cunoÅŸtinÅ£e teoretice ÅŸi experienţă practică în domeniul pieÅ£ei de valori mobiliare”, datorită activităţii desfăşurate la „Credit Fond” administrat de societatea „Certinvest”.
Instanţa mai arată în motivare că FNI a fost constituit ca un fond cu emisiune continuă de unităţi, pe care le-a comercializat în circuit închis, între fond şi investitori, drepturile de participare şi răscumpărare a unităţilor de fond fiind asigurate prin Contractul de societate civilă şi dispoziţiile Legii nr. 83/1994, fiind iniţial, un fond de creştere, cu un portofoliu bazat pe investiţia în piaţa monetară şi în valori mobiliare. Unităţile de fond erau nominative şi emise sub formă dematerializată în cont, reprezentând o deţinere de capital în active nete ale fondului.
