Medicul specialist Adrian Streinu-Cercel a anunÅ£at, joi, că în România a început o epidemie de meningită, deoarece în doar trei săptămâni au fost înregistrate 154 de cazuri, boala afectează mai mult grupa de vârstă 5 – 30 de ani, este de natură virală ÅŸi se transmite pe cale digestivă.
Potrivit directorului Autorităţii de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii, dr. Rodica Costinea, s-a constatat o creÅŸtere a numărului de cazuri de meningită acută de etiologie virală raportate ca suspecte, în cadrul supravegherii neuroinfecÅ£iei cu virus West Nile, organizată anual în perioada mai-octombrie, în 19 judeÅ£e considerate cu risc (Alba, ArgeÅŸ, Brăila, Buzău, CălăraÅŸi, ConstanÅ£a, Dolj, DâmboviÅ£a, Ilfov, IalomiÅ£a, GalaÅ£i, Giurgiu, MureÅŸ, Sibiu, Prahova, Tulcea, Teleorman, Olt ÅŸi municipiul BucureÅŸti). Astfel, în perioada 25 mai – 1 iulie au fost raportate 49 de cazuri, faţă de 29 înregistrate în săptămâna precedentă. ÃŽn perioada 2-8 iulie au fost raportate alte 52 de cazuri, iar în perioada 9-15 iulie au fost raportate 53 de cazuri cu suspiciune.
Rodica Costinea a adăugat că din punct de vedere epidemiologic, cazurile nu au legătură între ele, deci se exclude transmiterea de la om la om. Ea a spus că suspiciunile au apărut mai mult la grupa de vârstă 5-30 de ani, de aceea, autorităţile au cerut investigaÅ£ii în legătură cu îmbăierea, care în corelaÅ£ie cu circulaÅ£ia mai intensa a enterovirusurilor (n.r. – virusuri cu localizare digestivă) în sezonul estival ÅŸi prezenÅ£a acestora în apele de suprafaţă a condus specialiÅŸtii la ipoteza că boala ar putea avea o etiologie enterovirală ( n.r. – digestivă ÅŸi virală).
Specialistul virusolog dr. Adrian Sterinu-Cercel a explicat că deÅŸi doar patru cazuri din totalul suspiciunilor au fost confirmate ca fiind de meningită, autorităţile consideră că este un început de epidemie având în vedere că începând cu data de 1 iulie, doar la Institutul „Matei BalÅŸ” din BucureÅŸti au fost înregistrate 74 de suspiciuni, iar zilnic apar între 3 ÅŸi 5 cazuri noi
Streinu-Cercel a observat că virusul care a generat cele patru cazuri confirmate de meningită este nespecific pentru a genera această boală. „Este vorba despre virusul Echo 4 care în mod obiÅŸnuit generează boli acute respiratorii ÅŸi foarte rar meningită. Nu este virus specific pentru meningită, dar viruÅŸii îşi schimbă în ultimii ani modul de atac asupra sistemului imunitar al oamenilor astfel încât să creeze infecÅ£ii mai puternice care să nu fie controlate prin medicaÅ£ie”, a spus Streinu-Cercel.
Pentru a preveni extinderea epidemiei de meningită, autorităţile au decis să intensificarea activităţilor de supraveghere a cazurilor raportate, reţeaua medicală din judeţe a fost avertizată în privinţa riscului de apariţie a unor îmbolnăviri cauzate de enterovirusuri, la fel şi administraţiile locale care au fost anunţate să ia măsuri în sensul asigurării unor cantităţi de apă suficiente pentru populaţia din judeţele afecate de secetă şi în privinţa interzicerii scăldatului în locuri neamenajate.
Autorităţile recomandă de asemenea controlul şi dezinfecţia fântânilor publice şi particulare şi verificarea calităţii apei în teritoriile afectate de secetă. Dr. Adrian Streinu-Cercel a explicat că este obligatoriu spălatul frecvent al mâinilor, mai ales înainte de masă şi după utilizarea grupului sanitar, consumul de apă potabilă numai din surse sigure sau eventual fierberea apei, spălarea fructelor şi legumelor, strângerea şi evacuarea gunoiului menajer, evitarea scăldatului în locuri neamenajate şi prezentarea la medic pentru simptome ca febră, cefalee, vărsături şi diaree.
Potrivit dr. Adrian Streinu-Cercel, viruÅŸii care conduc la apariÅ£ia meningitei se eliberează în mediu prin intermediul fecalelor, iar contaminarea este de natură virală. Profesorul Streinu-Cercel a atras atenÅ£ia că 60% dintre cazurile de meningită provin din mediul rural, iar restul de 40% din mediul urban. „O persoană contaminată care nu se prezintă la medic în primele ore de la apariÅ£ia simptomelor riscă afecÅ£iuni ale auzului, poate face hidrocefalii, care necesită intervenÅ£ii chirurgicale, dar ÅŸi suprainfecÅ£ii bacteriene”, a avertizat Streinu-Cercel.
