Un sobor de înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, condus de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a oficiat miercuri, la Mănăstirea Secu din judeţul Neamţ, slujba de canonizare a Mitropolitului Varlaam.
La ceremonia de canonizare au fost prezenţi, alături de credincioşi, membrii Sfântului Sinod al BOR, precum şi importante delegaţii ale diferitelor instituţii de stat. Au fost prezenţi preşedintele Traian Băsescu, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, ministrul Muncii, Paul Păcuraru, senatorul liberal Norica Nicolai, primarul Bacăului, Romeo Stavarache, primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, secretarul de stat în Ministerul Muncii Theodora Bertzi.
IPS Daniel a condus întreaga ceremonie, ajutat de Mitropoliţii Teofan al Olteniei, Laurenţiu al Ardealului, Petru al Basarabiei, Iosif al Europei Meridionale şi Occidentale, Serafim al Europei Centrale, precum şi de alţi episcopi ai BOR.
La ceremonie a participat ÅŸi un reprezentant al Patriarhului ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu – Mitropolitul Spaniei ÅŸi Portugaliei, Policarpo.
ÃŽn faÅ£a a aproximativ 6.000 de credincioÅŸi sosiÅ£i din toate colÅ£urile ţării, Mitropolitul Daniel a subliniat că Sfântul Sinod a luat decizia de a recunoaÅŸte sfinÅ£enia Mitropolitului Moldovei Varlaam. „Noi nu facem pe cineva sfânt, ci recunoaÅŸtem sfinÅ£enia acestuia”, a spus IPS Daniel.
Episcopul vicar patriarhal Ciprian Câmpineanu a citit tomos-ul sinodal, emis la 20 iunie de către Sfântul Sinod, în prezenţa fostului Patriarh Teoctist, şi în care se lua decizia canonizării Mitropolitului Varlaam ca urmare a preocupării sale de a păstra tradiţia credinţei ortodoxe, în vremi mai tulburi, precum şi ca urmare a activităţilor sale de ctitor.
Tomos-ul Sinodal stabileşte ca în ziua de 30 august să fie sărbătoarea Sfântului Mitropolit Varlaam, urmând astfel hramului sfintei Mănăstiri Secu, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Începând cu 30 august, Mănăstirea Secu va avea două hramuri, ultimul fiind cel al Mitropolitului Varlaam.
Mitropolitul Daniel al Moldovei a ţinut să sublinieze, la momentul proclamării canonizării mitropolitului Varlaam, faptul că ierarhul a fost cel care în 1642, împreună cu Mitropolitul Ucrainei, Petru Movilă, a organizat Sinodul Panortodox de la Iaşi.
Dacă Patriarhul ecumenic al Constantinopolului şi-a trimis un reprezentant la Mănăstirea Secu, Biserica Ortodoxă ucraineană nu şi-a trimis niciun reprezentant la canonizarea Mitropolitului Varlaam, din motive neprecizate, a arătat mitropolitul Daniel.
Acesta din urmă le-a oferit preşedintelui şi primului ministru, precum şi preşedintelui Camerei Deputaţilor câte o icoană cu Sfântul Mitropolit Varlaam.
IPS Daniel a mulţumit pentru sprijinul oferit de Guvern în vederea organizării ceremoniei de canonizare, cât şi pentru faptul că racla de aur şi argint în care sunt aşezate osemintele Sfântului Mitropolit Varlaam a fost realizată la Monetăria de Stat.
Pe tot timpul ceremoniei de canonizare, delegaţiile preşedintelui României, care a fost prezent împreună cu soţia sa Maria, şi cea a primului-ministru, au stat în locuri separate, iar cei doi demnitari au evitat să comunice.
După ce au sărutat pe rând icoana Sfântului Mitropolit Varlaam, preşedintele şi primul-ministru i-au salutat pe credincioşii prezenţi la ceremonia de canonizare. Preşedintele a fost cel care a deschis drum în mulţime, fiind urmat de primul-ministru.
Dacă premierul a ales să rămână la Mănăstirea Secu pentru a lua masa cu înaltele feţe bisericeşti, după ce i-a salutat pe credincioşi, preşedintele Băsescu a plecat.
ÃŽntrebat de ziariÅŸti cum i s-a părut slujba de canonizare, ÅŸeful statului a spus: „E emoÅ£ionantă, mai ales în ocazii de acestea !”.
* * *
Varlaam a fost mitropolit al Moldovei în timpul domniei lui Vasile Lupu şi s-a născut în jurul anului 1585 în părţile Vrancei, într-o familie de ţărani credincioşi, primind la botez numele de Vasile.
Fiind atras de viaţa monahală şi auzind de egumenul Dosoftei de la Schitul lui Zosima şi de viaţa sihaştrilor de pe valea pârâului Secu, s-a stabilit aici de la o vârstă fragedă.
Timp de 15 ani a urmat învăţăturile dascălului său, Dosoftei, iar la doi ani de la moartea acestuia, în anul 1608, este ales egumen al Mânăstirii Secu, iar 24 de ani mai târziu este numit Mitropolit al Moldovei (23 sept.1632- apr.1653), în locul lui Atanasie. În 1639 s-a numărat printre candidaţii la scaunul de patriarh ecumenic.
ÃŽn 1642 are loc Sinodul de la IaÅŸi, la care Mitropolitul Varlaam a participat, iar în jurul anilor 1644-1645 a convocat el însuÅŸi un Sinod al ierarhilor din Moldova ÅŸi Å¢ara Românească, care a aprobat „Răspunsul împotriva Catehismului calvinesc”, scris de el în 1645.
Ultimii ani ai vieţii i-a petrecut la Mânăstirea Secu, unde s-a retras în aprilie 1653, rămânând aici până la moarte. (august-decembrie 1657).
Mitropolitul Varlaam a avut o contribuţie majoră la dezvoltarea limbii literare româneşti, precum şi la reafirmarea sentimentului conştiinţei naţionale.
A înfiinÅ£at, la Mânăstirea SfinÅ£ii Trei Ierarhi din IaÅŸi, prima tipografie din Moldova, unde s-au tipărit mai multe cărÅ£i de învăţătură teologică. Cea mai cunoscută este „Explicarea Evangheliilor la Duminici, la praznice împărăteÅŸti ÅŸi la sfinÅ£ii mari de pe tot anul”, tipărită în anul 1643, cu numele de „Carte românească de învăţătură”, cunoscută popular sub denumirea de „Cazania lui Varlaam”.
S-au mai tipărit aici „Åžapte Taine ale Bisericii” (1644) ÅŸi „Răspunsul la Catehismul calvinesc” (1645). De asemenea, ierarhul a tradus din slavonă, împreună cu ucenicii săi, mai multe lucrări, dintre care cea mai importantă este „Scara” Sfântului Ioan Scărarul sau Sinaitul (1649), după ediÅ£ia comentată a episcopului Maxim Margunios (VeneÅ£ia, 1590), dar care a rămas în manuscris.
Mitropolitul Varlaam a susÅ£inut ctitoriile lui Vasile Lupu, între care ÅŸi biserica „Sf. Trei Ierarhi” din IaÅŸi (1639), în care au fost aÅŸezate moaÅŸtele Sfintei Cuvioase Parascheva (1641).
ROMPRES
