Cinematografe scoase la mezat

Daca pana la Revolutia din decembrie 1989, romanii îsi petreceau o parte a timpului liber vizionand un film la cinematograf, in prezent, acest obicei s-a stins precum un bec ramas fara curent in baterie.

Cauzele sunt multiple, de la aparitia sutelor de mii de filme care sunt piratate de pe Internet si pana la existenta unor posturi TV, specializate in (re)transmisia de filme. Din pacate, la aceasta stare de fapt au contribuit din plin si cei care s-au perindat pe la carma Ministerului Culturii, care au socotit ca acest mijloc de cultura nu mai este de actualitate, iar spatiile detinute de Regia Autonoma Romania Film (RADEF) sunt numai bune de maritat.

Marea majoritate a cinematografelor din Bacau se afla într-un stadiu avansat de degradare sau si-au schimbat demult obiectul de activitate

Afacere imobiliara de mii de euro

Coapta de ani buni, privatizarea cinematografelor din Romania a intrat pe ultima suta de metri. Printr-un proiect de lege ce vizeaza aprobarea Ordonantei de Urgentã a Guvernului nr. 97/2006, privind modificarea Ordonantei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, precum si modificarea Legii nr.328/2006 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, statul vrea sa scota la mezat bruma de sali de spectacole ce se afla in patrimonial RADEF.

Artizanul acestei manevre legislative nu este nimeni altul decat actualul ministru al Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, sub patronajul caruia legislatia din domeniul cinematografiei a fost din nou modificata, revenindu-se la o propunere vehiculata inca din anul 2005, respectiv privatizarea salilor de cinema din administrarea RomaniaFilm de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).

Bajbaiala liberala de rasul curcilor

Potrivit proiectului de privatizare RADEF initiat de Ministerul Culturii si Cultelor, vor fi parcurse trei etape principale: vanzarea salilor de cinema inchiriate catre actualii utilizatori (operatori privati) prin negociere directa, vanzarea prin licitatie publica a salilor de cinema care sunt inca in functiune si ale salilor ale caror contracte nu au fost respectate de catre utilizatori. Dupa parcurgerea primelor doua etape, MCC va privatiza in intregime, prin aport de capital sau prin bursa, activele RADEF.

MCC intentioneaza sa treaca, prin transfer cu titlu gratuit, catre autoritatile publice locale, unele sali de cinematograf a caror situatie este precara, spatiul nemaifiind utilizat de mult timp, insa cu obligatia de a pastra destinatia acestora. In viziunea ministerului, acest proces urmeaza a fi finalizat pana la 15 octombrie 2007, data de la care RADEF se va transforma în societate comerciala pe actiuni, prin Hotarare de Guvern, transferul urmand a fi finalizat pana la 1 noiembrie. Explicatia oferita de ministrul liberal este cat se poate de bizara.

„RADEF va da autoritatilor publice locale acele cinematografe in administrare, dupa care transformam RADEF in societate comerciala. Urmeaza sa constituim, pentru tot ce vrem sa privatizam, un Oficiu de Privatizare al Ministerului Culturii si Cultelor si, dupa ce preluam in cadrul societatii comerciale toate aceste spatii, urmeaza sa le privatizam. In structura de societate comerciala, RADEF dispare ca entitate.

Nu vom pastra cele 39 de cinematografe, ci vom pastra institutia”, a explicat Adrian Iorgulescu. In administrarea RADEF se afla, astazi, 317 sali de cinema. Dintre acestea, 39 sunt exploatate de catre regie, 160 sunt inchiriate si 118 inchise.

Sindicalistii contesta

Ca o reactie la hotararea de guvern privind privatizarea cinematografelor a fost creat Sindicatul Romaniafilm (afiliat la CNSLR-Cartel-Alfa) si care, în prezent, este în contencios administrativ cu Ministerul Culturii si Cultelor. Aceasta Strategie de privatizare a RADEF RomaniaFilm elaborata de MCC este contestata în instanta de catre Sindicatul Liber RomaniaFilm, urmatorul termen de întalnire în instanta între minister si sindicat fiind 3 octombrie 2007. Bela Henter, viceliderul Sindicatului Liber Romania Film sustine ca orice actiune a sindicalistilor a fost blocata din start de reprezentantii MCC.

„Nu ne-au permis sa ne transformam în societate comerciala pe actiuni, viabila, pe care statul sa o poata supraveghea o perioada de timp si care ar fi facut fata cinematografelor private. Ca societate comerciala, am fi putut vinde din spatiile care ne prisosesc, iar banii astfel obtinuti i-am fi investit in modernizarea cinematografelor noastre. Plus ca am putea sustine si noi filmul romanesc. Anul trecut, mall-urile au lansat de 7 ori filmul romanesc, iar RomaniaFilm de peste 70 de ori în toate salile apartinand regiei”, sustine liderul sindical.

Reprezentantii sindicatului sunt hotarati sa recurga la ultima forma de protest, de a iesi în strada si chiar sa sesizeze institutiile Uniunii Europene, daca nu constata „o atitudine pozitiva din partea MCC”.

Vantul bate a pustiu

Marea majoritate a cinematografelor din Bacau se afla într-un stadiu avansat de degradare sau si-au schimbat demult obiectul de activitate. Nu de putine ori mass-media locala a semnalat starea în care se gasesc aceste institutii, dar fara niciun rezultat.

Conflictul dintre Ministerul Culturii si Sindicatul Liber RomaniaFilm dureaza de ceva vreme si nu s-a ajuns pana acum la nicio solutie viabila. Concret in judetul Bacau sunt in stare de functionare doua cinematografe, unul la Bacau, Central, si altul la Onesti, Oituz, dar care nu se mai afla sub obladuirea RADEF.

Ca un remember, merita spus ca Cinematograful “Muncitorul” a ajuns sala de bingo, Cinematograful “Progresul” a gazduit ani la rand Discoteca “XXL”, dupa care a devenit expozitie de mobila si bar, iar Cinematograful Orizont a mai functionat vreo doi ani, dar a fost inchis din motive de nerentabilitate.

Am incercat sa afla si pozitia directorului Filialei Interjudetene Bacau a RADEF, Alexandrina Glavan, care are in subordine salile din Neamt si Vaslui, dar nu am reusit acest lucru, deoarece se afla in concediu de odihna pana pe data de 10 septembrie.

In loc de The End

Cu siguranta criza cinematografului e generala, mai ales în Europa. Dar nicaieri nu s-a petrecut o napasta atat de mare ca aceea care s-a abatut peste noapte asupra cinematografiei romanesti, adica o lovitura data prin vinderea cinematografelor si implicit prin schimbarea destinatiei lor! ÃŽn loc ca salile existente sa fie modernizate sau chiar construite, sa fie refacuta si reteaua rurala ele sunt decapitate. Culmea este ca aceasta lovitura nu o da vreun politician corupt, Doamne fereste!, ci chiar ministrul Culturii, pilda spiritului critic si autocritic, artistic si religios, caci, intre altele este si ministrul Cultelor, dar care totusi s-a autodeclarat „ex-compozitor, actual om de afaceri!”. Cu siguranta ca vinderea cinematografelor este o afacere de milioane, iar baieti destepti se gasesc din belsug.

Cristinel AIOANEI