Inceput de an universitar in stil Bãsescu

Aproximativ 13.000 de studenti bãcãuani au inceput anul universitar 2007-2008. Dintre acestia, 10.000 sunt la Universitatea de Stat Bacãu si Universitatea “George Bacovia”, iar 3.000 la celelalte institutii de invãtãmant superior particulare.

Aflat luni, 1 octombrie, la festivitatea de deschidere a noului an universitar la “George Bacovia”, edilul-sef al Bacãului Romeo Stavarache a adresat povete tinerilor. Mai in glumã mai in serios, i-a sfãtuit pe studenti sã nu fie prea silitori: “Scoala intr-adevãr te formeazã ca om pentru societate. (…) E foarte bine cã faceti scoala la timpul ei pentru cã veti stii cu sigurantã ce inseamnã sã ai scoalã in viitor. Personal vã urez suces, sã vã pregãtiti constiincios…dar nu mai mult decat trebuie! (…)”. Deci studentii nu trebuie sã invete prea mult, asa gandeste primarul Bacãului, exact ca Presedintele Traian Bãsescu, pe care adolescentii il iau drept model de succes in viatã fãrã prea multã scoalã. Poate ii ajungem pe japonezi sau nemti cu asa concept…
“De ce dã sfatul pentru toti? Pentru cã unii poate vor sã invete cu adevãrat, n-ar trebui sã generalizeze. Sau poate Primarul nu are nevoie de specialisti?”, comenteazã un student prezent la inaugurarea noului an scolar.

Trepte de calificare

Integrarea in UE aduce concurentã din ce in ce mai puternicã in randul tinerilor, in consecintã acestia vor avea nevoie de un nivel tot mai inalt de pregãtire, nicidecum sã isi neglijeze studiile dacã vor sã fie competitivi.

Acum in UE existã un cadru care reglementeazã opt trepte de calificare pe piata muncii. Un absolvent de scoalã primarã poate face treapta I, adicã muncã necalificatã. Cei care terminã o Scoalã de Arte si Meserii (SAM), treapta a II-a. Cu o Scoalã profesionalã se trece la treapta a III-a, absolventul de liceu – treapta III-IV, postliceala inseamnã treapta V, licenta – treapta a VI, masterul – treapta VII, iar doctoratul, treapta VIII. Adolescentii intrã asadar pe piata muncii in conditii foarte clar reglementate prin legislatie. Fiecare treaptã de calificare le dã avantaje mai mari.

Practica dupã liceu

Pentru a accede la o treaptã mai mare, tinerii trebuie sã acumuleze cunostinte si sã posede capacitãti si abilitãti necesare pentru continuarea studiilor si pentru ocuparea unui loc de muncã. Din acest punct de vedere, mentionam intr-un articol anterior cã directorii de licee sunt ingrijorati cã elevii lor nu stiu ce inseamnã la modul concret “locul de muncã” pentru care se pregãtesc (“Din pãcate, tinerii nu stiu cu ce se mãnancã meseriile spre care tind. Si asta din cauzã cã suntem intr-un sistem teoretizat la maxim” – Gabriel Andrei, directorul Colegiului National “Gh. Vrãnceanu”; “e foarte curios cã un elev dã la Drept fãrã sã vadã cum se deruleazã un proces. Sunt atrasi spre astfel de domenii doar in ideea unui statut social, a unui salariu mare in timp foarte scurt, eventual” – Adrian Horodnic, directorul Colegiului National “Ferdinand I”). Conducerea universitãtilor bãcãuane considerã cã ar trebui si la noi sã se meargã pe sistemul urmat de familiile occidentale, respectiv cã cei tineri din familie trebuie sã se obisnuiascã cu practica imediat dupã liceu, sã invete ce inseamnã a fi salariati.

Cine nu are nevoie sã invete

“Cativa ani in urmã m-am intalnit in Nordul Italiei cu niste tineri. Mi-au spus cã terminaserã liceul si cã desi proveneau din familii suficient de instãrite, pãrintii i-au trimis sã isi caute de lucru. I-au lãsat sã se zbatã, sã doveascã pãrintilor cã stiu ce vor. Pentru cã luand contactul cu un angajator, imediat dupã scoalã, poti sã iti dai seama de fenomenul clar existent pe piata muncii. Abia apoi vãd tinerii cã cel care are carte are parte, cã le-o iau inainte cei care au licentã, master, doctorat etc. si cã au nevoie sã urmeze un ciclu de invãtãmant pentru treapta 5-6-7 sau 8”, ne spune prorectorul Universitãtii “George Bacovia”, prof. univ. dr. Dumitru Bontas.

La noi existã fenomenul invers. Multi tineri din familii instãrite, care beneficiazã de sponsorizãri mari din partea familie, isi neglijeazã studiile. Acestia considerã cã dacã au un anumit standard de viatã, nu mai au nevoie sã invete. Iar dacã se inscriu la o universitate particularã sau la stat, cu taxã, considerã cã banii dati pe taxe le asigurã diploma. Dar ponderea cea mai mare o au cei care invatã sã isi gestioneze capitalul intelectual castigat prin calificare cu angajatorul si negocierea salariului. Pentru acestia, parcursul vietii este plin de tot felul de obstacole si nu au altã sansã de a reusi in viatã decat pregãtindu-se constiincios…mai mult de cat trebuie…

Aida PULPAN