Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, a afirmat că persoanele care au interzis accesul delegaţiilor române pe teritoriul Republicii Moldova, de hramul Chişinăului, vor fi trase la răspundere. Totodată, şeful diplomaţiei moldovene a negat afirmaţia potrivit căreia, incidentul respectiv are conotaţie politică, precizând că cei care afirmă acest lucru au ca scop promovarea unei imagini negative a Republicii Moldova în faţa instituţiilor europene, informează AP FLUX.
Andrei Stratan a declarat, în cadrul unei conferinÅ£e de presă, că incidentul petrecut la punctul de trecere LeuÅŸeni, când trei delegaÅ£ii române, care intenÅ£ionau să ajungă la ChiÅŸinău, au fost întoarse înapoi, este unul neplăcut ÅŸi că în prezent MAEIE investighează acest caz. „Am solicitat, împreună cu vicepreÅŸedintele Comisiei Europene, Franco Frattini, instituÅ£iilor competente să prezinte o informaÅ£ie completă privind incidentul de la vama LeuÅŸeni. Deocamdată, datele care au parvenit la MAEIE doar au confirmat că a avut loc această reÅ£inere”, a spus Andrei Stratan.
Åžeful diplomaÅ£iei moldovene a mai precizat că persoanele vinovate de această situaÅ£ie, inclusiv colaboratorii punctului de trecere LeuÅŸeni, vor fi sancÅ£ionaÅ£i. „Regretăm producerea acestui incident, care a fost prezentat instituÅ£iilor europene ca având o conotaÅ£ie politică, cu scopul de a crea impresia că Republica Moldova are o atitudine negativă faţă de cetăţenii din România”, a spus Andrei Stratan, menÅ£ionând că relaÅ£iile dintre Moldova ÅŸi România sunt pozitive ÅŸi că, de Hramul ChiÅŸinăului ÅŸi Ziua naÅ£ională a vinului, pe teritoriul Republicii Moldova au intrat 2.777 de cetăţeni români.
La rândul său, Ambasadorului României în Republica Moldova, Filip Teodorescu, a declarat, după o întrunire avută cu spicherul Marian Lupu, că partea română a cerut explicaÅ£ii autorităţilor moldovene referitor la acest caz. Totodată, Filip Teodorescu a afirmat că apreciază pozitiv abordarea constructivă pe care o are preÅŸedintele parlamentului, Marian Lupu, vizavi de această problemă. Solicitat de AP FLUX, preÅŸedintele AsociaÅ£iei „JuriÅŸtii pentru Drepturile Omului”, Vitalie Nagacevschi, declarat că, în acest caz a fost încălcat dreptul la libera circulaÅ£ie. „Republica Moldova este parte a unor tratate internaÅ£ionale prin care ÅŸi-a asumat anumite obligaÅ£ii. DelegaÅ£iile române aveau dreptul de a intra pe teritoriul Republicii Moldova, chiar ÅŸi fără invitaÅ£ie. Singurul document pe care trebuiau să-l aibă pentru a trece frontiera moldo-română este paÅŸaportul. ÃŽn cazul în care aceste persoane deÅ£ineau paÅŸaport românesc, deja era problema lor unde pleacă. Comportamentul grănicerilor moldoveni care i-au reÅ£inut pe oficialii români este inexplicabil. Eu nu pot să găsesc nici un argument care să justifice interzicerea accesului delegaÅ£iilor române pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus Vitalie Nagacevschi.
La rândul său, vicepreÅŸedintele Parlamentului de la ChiÅŸinău, preÅŸedintele PPCD, Iurie RoÅŸca, a calificat această situaÅ£ie ca fiind una „regretabilă ÅŸi reprobabilă, deÅŸi nu ÅŸi una care ar trebui să ne surprindă”. „E un gest abuziv, antieuropean ÅŸi neprietenesc. El se înscrie în ÅŸirul mult prea lung al acÅ£iunilor de acest fel, cum ar fi eliminarea Istoriei Românilor din învăţământ, refuzul de a coopera cu Ministerul EducaÅ£iei din România, prigonirea Mitropoliei Basarabiei ÅŸi, viceversa, susÅ£inerea Mitropoliei ruseÅŸti care a devenit un minister al propagandei, blocarea iniÅ£iativei de deschidere a celor doua birouri consulare româneÅŸti la BălÅ£i ÅŸi Cahul, suprimarea postului TVR 1, iar mai nou promovarea proiectului care interzice cetăţenilor care deÅ£in dubla cetăţenie (în primul rând pe cea românească) să deÅ£ină funcÅ£ii publice. Trebuie să înÅ£elegem resorturile psihologice ale unor astfel de reacÅ£ii ÅŸi atitudini ca să ne dăm seama mai bine cât de uÅŸor se înfiltrează diversiunea rusească în acest mediu propice al „moldovenismului”, care este rodul unei grave crize de identitate”, a spus Iurie RoÅŸca.
Liderul PPCD este de părere că în cazuri fac parte din politica strategilor ruÅŸi care înÅ£eleg că apropierea republicii Moldova de România înseamnă, în mod automat, ÅŸi apropierea ei de NATO ÅŸi UE, iar pentru a o menÅ£ine în sfera de influenţă a Moscovei, ei stimulează discret antiromânismul ca politică de stat în Republica Moldova. „Dincolo de regretul nostru firesc ÅŸi de dezaprobarea acÅ£iunii de reÅ£inere a delegaÅ£iilor din România fără nici un temei legal, credem că se impune continuarea unei dezbateri publice pe marginea acestor subiecte. Cine suntem, ce identitate politică ne asumăm, ce identitate culturală reflectă mai bine percepÅ£ia fiecărei persoane, iată temele care se vor menÅ£ine încă multă vreme în topul subiectelor politice fierbinÅ£i din Republica Moldova”, a mai spus liderul PPCD, Iurie RoÅŸca, citat de AP FLUX
