Scorteni, comuna a carei istorie incepe in sec. al XVII-lea

Comuna Scorteni are in componenta sase sate, Scorteni (resedinta de comuna), Bogdanesti, Floresti, Grigoreni, Serpeni si Stejaru. Se intinde pe o suprafata de 4.458, 49 ha. Are o populatie de 3170 locuitori. In comuna sunt doua biserici ortodoxe si doua catolice, trei scoli, trei gradinite si trei Camine culturale, toate in paragina.

Comuna Scorteni este situata in depresiunea Tazlau si subdepresiunea Paraul Boului, din Subcarpatii Tazlaului, pe inaltimi cuprinse intre 300 si 400 metri. Comuna nu s-a numit dintotdeauna Scorteni, ci a purtat alte nume, adesea ale mosiilor sale componente. Nici teritoriul nu este cel din prezent, ci era intins pe tot parcursul Paraului Boului, de la izvoare, langa mosia satului Blagesti – Bacau, pana la varsarea in Tazlaul-Mare. Numele actual, Scorteni, dateaza din secolul al XVII-lea, cand este atestat intr-un act din 1654, elaborat de domnitorul Gheorghe Stefan care intareste lui Stefan Boul, mare vornic al Tarii de Sus, „satul lado-mirestii, care acum sa numescu Scorteni, ce (es)te pe Tazlaul Mare, in Tinutul Bacaului”. Comuna este strabatuta de D.N. 2 G si de drumurile comunale D.C. 184, D.C. 196 si D.C. 197.

Biserica bijuterie

In satul Scorteni exista o biserica din lemn, „Sfintii Voievozi”. Preotul Constantin Ceausu spune ca aceasta ar fi fost ridicata in 1799, pe locul unde exista un schit cunoscut sub numele de Merisor. Atractia turistica a monumentului o constituie interiorul bisericii, in contrast cu imaginea exterioara. A fost reparata de multe ori dar si-a pastrat farmecul. In 1845 a fost acoperita cu sindrila, iar in 885 i s-a adaugat un pridvor pe latura de sud. Prin stradania Episcopului Teodosie al Romanului, biserica a fost reparata in 1907. La intrare, pe o placa pusa de preotul Neculai Munteanu acum 83 de ani, citim: „Bisericile de lemn de la tara din veacurile de bejenie si restriste – vechi ca insasi pamantul romanesc plin de osemintele vitejilor strabuni – au fost cetatile, visurile poporului nostru, unde romanii si-au pastrat nestirbita legea, limba si constiinta nationala”. Iconostasul si icoanele imparatesti au fost pictate in 1809. „Aceasta sfanta icoana s-a facut cu cheltuiala robului lui Dumnezeu Iosip: 1809 februarie 20 Mihail Zugrav”. Monumentul istoric de la Scorteni a fost imortalizat pe o panza de pictorul bacauan Nicu Enea, nascut in apropiere, la Valea Arinilor.

Primarul… lumina!

Constantin Lazarescu, primarul comunei Scorteni, este la prima legislatura, dar aceasta nu inseamna ca este strain de administratie. „Am fost, in precedenta legislatura, viceprimar, iar din 2004 am fost ales primarul comunei. Inca de pe atunci uram intunericul, mersul pe orbecaite pe uliti”, spune alesul obstii. Si acest lucru se si vede. In toate satele comunei s-a acordat o atentie deosebita iluminatului public. „Toate cotloanele si toate ulitele sunt luminate”, spune primarul. Si aceasta s-a realizat cu bani de la bugetul local. Exista si un proiect de modernizare a iluminatului public, urmand a se introduce lampi economice pe baza de sodiu, nu cu mercur. „Valoarea investitiei se va ridica la aproximativ 17 miliarde lei”, a tinut sa precizeze Constantin Lazarescu.

Eforturi vizibile pentru apa si canalizare

„Am intocmit un studiu de fezabilitate si unul tehnic pentru a solicita finantarea din fonduri UE pentru alimentarea cu apa. De aceasta realizare vor putea beneficia in prima faza locuitorii satelor Scorteni si Floresti iar in cea de a doua cei din Grigoreni. Din investitie, noi vom plati doar zece la suta de la bugetul local, din care va fi achitat proiectul, iar diferenta, de aproximartiv 43 miliarde lei vechi, fiind suportata din fondurile Uniunii Europene. Vom merge concomitent si cu canalizarea, chetuielile in acest caz ridicandu-se la peste 25 miliarde lei vechi”, declara primarul comunei Scorteni.

Drumurile sunt la fel de proaste…

Transmise de la primar la primar, drumurile comunale sunt la fel de rau intretinute. „Asa le-am preluat”, spune primarul. Au fost insa balastate si acum se afla intr-o stare aproximativa. „Avem trei proecte pentru reabilitarea si modernizarea drumurilor comunale, spune primarul Lazarescu. Primul se refera la portiunea Grigoreni – Bogdanesti – Serpeni, al doilea la segmentul Floresti – Strugari, iar al treilea la Scorteni – Pustiana, care asigura legatura cu celelate comune invecinate. Si aici investitia ne va costa pe noi zece la suta, bani de la bugetul local, iar restul din finatarea Uniunii Europene”.

Proiecte si pentru scoli

Toate scolile din comuna au fost reparate in vara, astfel ca n-au existat probleme la inceperea noului an scolar. La scoala din Grigoreni exista un proiect pentru alimentarea cu apa si canalizare, precum si pentru incalzire, banii provenind de la guvern prin HG 454/2007 si el se afla in plina derulare. Scoala din acest sat va fi modernizata si consolidata, si se va face si o extindere, prin programul PIR. „In scolile din comuna isi desfasoara activitatea numnai cadre didactice calificate, 90 la suta dintre ele fiind navetiste. Li s-au decontat abonamemtele la zi”, spune directorul coordonator Vasile Trofin.

Elevii din Scorteni sunt ecologisti!

32 de elevi din comuna, care au participat la proiectul ecologic „Invatamantul rural” au reusit sa castige un concurs organizat pe aceasta tema si, la sfarsitul acestei saptamani au participat la o excursie pe Ceahlau, timp de doua zile, beneficiind de cazare si masa. Cei 32 fac parte din grupul de ecologisti care au colectat gunoaiele din comuna si au participat si la cursuri de ecologie.
Nu-s Camine, nu-s
Lipsa Caminelor culturale nu le impiedica pe cadrele didactice sa organizeze diferite spectacole artistice. „Faptul ca desi pe hartie exista trei Camine culturale in comuna, insa niciunul functionabil, ne-a determinat sa solicitam si noi construirea unuia”, declara primarul care. Chiar in momentul documentarii noastre era nevoit sa se deplaseze din nou la Bacau, pentru o noua aprobare in acest sens.

Una singura, dar buna!

Investitorii nu s-au prea inghesuit sa dea buzna in comuna. si de aceea, din acest punct de vedere, puterea economica este sacazuta iar comuna poate fi considerata ca destul de saraca. „Singura societate care activeaza in comuna este SC SOLARIS JUIOR”, administrata de familia Zamfir. Isi plateste darile la buget la timp, ne sprijina cand avem nevoie. In rest, doar cativa buticari”, spune Constantin Lazarescu. Chiar si media de varsta a locuitorilor spune ceva, aceasta fiind un deva in jurul a 50 de ani.
Nicolae TURCU