Referirile la limba moldovenească de pe site-ul Comisiei Europene au fost modificate, vineri, a declarat, într-o conferinţă de presă, comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban.
„Când scrie pe site limba moldovenească ÅŸi apare, de fapt, limba română este o problemă. Nu poate fi acceptat ca un document care apare cu altă titulatură să fie în limba română”, a spus Orban.
ÃŽn opinia sa, aceasta este o problemă care „vizează apărarea limbii române”. Comisarul european a precizat că nu poate să spună dacă astfel de greÅŸeli vor mai apărea, dar a subliniat că, de acum înainte, Comisia Europeană va monitoriza foarte strict tot ce se află pe site-ul său.
ÃŽntrebat ce modificări s-au făcut la documentele care făceau referire la limba moldovenească, Comisarul european a spus că există soluÅ£ii „tehnice ÅŸi altele juridice” pentru a face ca acest lucru să nu se mai întâmple. Leonard Orban a dat ca exemplu Grecia, care s-a opus denumirii statului Macedonia, care la ora actuală, se numeÅŸte FYROM. Potrivit comisarului european, ÅŸi România ar putea proceda precum Grecia.
Reacţionând la comentariile presei româneşti privind această controversă, ministrul de externe Adrian Cioroianu declara, la 15 octombrie, că România nu a recunoscut limba moldovenească şi nici nu are de gând să o facă.
El a atras atenţia că vor fi şi alte documente de semnat pe viitor între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, care vor presupune de data aceasta acordul ţărilor membre.
Este foarte probabil ca România să nu semneze aceste documente – a spus ministrul – dacă va fi menÅ£ionată limba moldovenească, limbă pe care România nu o recunoaÅŸte.
„România acceptă existenÅ£a a două state vorbitoare de limba română în Europa, dacă acceptă ÅŸi partea moldovenească acest lucru. La rigoare, România poate fi pusă în situaÅ£ia de a nu semna nici un document atunci când vor trebui ratificate de fiecare stat membru în parte documentele dintre Republica Moldova ÅŸi Uniunea Europeană”, a spus el.
„Acordul privind facilitarea emiterii vizelor a fost unul dintre documentele care se negociază între un stat ca Republica Moldova ÅŸi Comisia Europeană, fără a fi semnate ÅŸi ratificate de statele membre. Dar vor fi alte documente între Republica Moldova ÅŸi UE pe care România va trebui să le ratifice ca stat membru, însă nu va fi cazul dacă vor fi referiri la sintagma ‘limba moldovenească'” – a spus ÅŸeful diplomaÅ£iei române.
Cioroianu a subliniat că singurul argument pentru care România a admis încheierea între Comisia Europeană ÅŸi Republica Moldova a Acordului privind vizele, cu menÅ£ionarea în text a „limbii moldoveneÅŸti”, a fost faptul că, dacă BucureÅŸtiul s-ar fi pronunÅ£at în defavoarea lui, R. Moldova rămânea de la 1 ianuarie 2008 singura Å£ară în afara acestui acord.
„Nu era în acest caz o măsură împotriva autorităţilor de la ChiÅŸinău, ci ar fi vizat libertatea de miÅŸcare a cetăţenilor moldoveni”, a spus Cioroianu, adăugând că ambasadorul României pe lângă UE, Lazăr Comănescu, a făcut în minuta discuÅ£iilor dintre Comisie ÅŸi ChiÅŸinău despre acest acord precizările de rigoare privind faptul că România nu acceptă utilizarea acestui document ca un precedent privind recunoaÅŸterea „limbii moldoveneÅŸti”.
Cioroianu a arătat că diplomaÅ£ia română va continua discuÅ£iile cu Comisia Europeană ÅŸi Parlamentul European pentru a-i convinge de inexistenÅ£a „limbii moldoveneÅŸti”, în condiÅ£iile în care în ConstituÅ£ia Republicii Moldova apare menÅ£ionată această limbă.
Åžeful diplomaÅ£iei române a subliniat că singura soluÅ£ie acceptată de România este ca ÅŸi Republica Moldova să recunoască principiul „două state vorbitoare de limbă română, pe precedentul Germania-Austria”.
Ministrul român a reafirmat faptul că, pentru România, nu există loc de compromis în acest subiect în condiÅ£iile în care până ÅŸi Academia de ÅžtiinÅ£e de la ChiÅŸinău, în 1994, în conformitate cu argumentele ÅŸi dovezile ÅŸtiinÅ£ifice, a arătat că denumirea corectă a acestei limbi este „limba română”.
Un ultim argument folosit de Cioroianu a fost că în discuţiile de până acum cu ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Lidia Guţiu, nu a avut niciodată nevoie de interpret.
