ORIENTUL MIJLOCIU EXTINS are deci, trei subcomplexe de securitate: Magrebul, Levantul si Golful Persic. In definirea structurii de securitate a acestui complex un rol major il au modelele culturale si rasiale.
Acest factor cultural si rasial este deosebit de clar in Orientul Mijlociu, o zona vasta ce se intinde din Maroc pâna in Oman si din Siria pâna in Somalia. In acest spatiu ideea de natiune araba si forta politica transnationala a islamului se combina pentru a crea o arena politica regionala puternica. Nationalismul arab si islamismul trezesc amândoua identitatea statelor locale si legitimeaza un grad deosebit de inalt de interpenetrare a securitatii. Acest complex de securitate are si unele organizatii regionale: Liga Araba, Consiliulul de Cooperare al Golfului, Consiliul de Cooperare Araba, Grupul tarilor Maghrebiene.
Samuel Huntington, prin teoria ciocnirii civilizatiilor, pune, de asemenea, accent pe modelele culturale si rasiale, precum si pe cele aflate in legatura cu religia. Tribalismul si religia islamica au jucat si joaca un rol semnificativ si determinant in dezvoltarile sociale, econoimce si poiltice ale sistemelor politice arabe. Islamismul actioneaza, deci, ca un liant in intreaga lume araba, influentând atât politica interna, dar si relatiile externe ale statelor arabe.
Din cele trei subcomplexe regionale de securitate, anterior mentionate, Orientul Mijlociu, are dinamica cea mai ridicata, in comparatie cu celelalte subcomplexe: exista, in primul rând, ostilitatea dintre Israel si majoritatea statelor arabe vecine; dinamica de securitate a acestui subcomplex a fost modelata si de:
Tendintele de hegemonie regionala ale Siriei si Egiptului;
Acordurile de pace dintre Israel si Egipt si Israel si Iordania;
Actiunile Siriei, care a ocupat o parte a teritoriului Libanului, reprezentând o amenintare la adresa Israelului.
In 2006 si 2007 un alt subcomplex a avut dinamica mai mare decat Levantul, si anume, Golful Persic unde se afla Iranul care in conceptia SUA face parte din Axa raului pentru ca: este suspectat ca ar fabrica arma nucleara, ca ar finanta organizatiile teroriste si ca ar construi rachete cu raza medie si lunga de actiune care ar pune in pericol o parte din teritoriul european, inclusiv pe cel al României si unde SUA doresc sa instaleze scutul antiracheta.
Pe lânga aceste trei subcomplexe regionale de securitate care intra in alcatuirea macroregiunii Orientul Mijlociu Extins exista si alte doua subcomplexe adiacente a caror relatie de interdependenta cu OME nu este foarte clar definita: Caucazul de Sud si Asia Centrala. Regiunile cuprinse in interiorul acestor subsisteme de securitate incep sa iasa dintr-un anumit con de umbra dupa sfârsitul Razboiului Rece.
Efectele cresterii importantei strategice ale acestor regiuni sunt deosebit de dificil de identificat.
Dificultatea rezida in faptul ca aceste regiuni se afla, in mod traditional, in sfera de influenta a Rusiei, chiar si dupa destramarea URSS. In cazul acestor regiuni suprapunerea intereselor Statelor Unite si ale Rusiei este mai evidenta decât in cazul oricarui alt subsistem de securitate. Tot in aceasta zona este Afganistanul, tara care face legatura intre OME si subsistemul Asiei Centrale – subsistem cu care are legatura si Rusia, motiv pentru care, asa cum am amintit, analiza OME nu poate fi completa fara regiunile adiacente ale Caucazului de Sud si Asiei Centrale. In aceste regiuni, exista numeroase probleme grave: terorismul, conflictele regionale latente sau active (Nagorno-Karabah, Abhazia, Cecenia), problematica securitatii energiei (petrol si gaze naturale). Numai analizate impreuna aceste doua regiuni, pot da o fizionomie clara a securitatii din zona.
Arhitectura generala aOME implica analizarea dinamicilor de securitate pe patru nivele: intern, regional inter-regional si global. Legat de aceste nivele vorbim de superputeri, care actioneaza la nivel global, de mari puteri, care actioneaza in doua sau mai multe regiuni si de puteri regionale care actioneaza intr-un anumit complex de securitate regionala.
Daca vorbim de super-puteri mentionam faptul ca SUA, din pozitia de hegemon global, cu interese geo-strategice si de securitate, penetreaza intregul OME. SUA, deci, este un liant de natura strategica a OME, pentru faptul ca sunt implicate in procesul de pace dintre Israel si Palestina si mentin legaturi economice si militare stranse cu Egiptul si Iordania. De asemenea, SUA sunt angajate in reconstructia post-conflict a Irakului, au baze militare in ARABIA Saudita, precum si in alte state din Golf, sunt direct interesate de mentinerea securitatii energetice si de neproliferarea armelor nucleare.
Prin declansarea campaniei antiteroriste care a presupus inclusiv interventia din Afganistan, acest stat tampon intre OME si Asia de Sud (India si Pakistan) a intrat in sfera subcomplexului regional de securitate al Golfului Persic, inclusiv prin pozitia strategica pe care o are in raport cu Iranul.
CONCLUZII
OME are o importanta strategica deosebita, pentru cei mai puternici actori ai mediului international, dar poate servi si ca model de analiza pentru alte complexe regionale de securitate cum ar fi Europa de Sud-Est, regiunea extinsa a Marii Negre sau Caucazul.
De evolutia OME sunt interesate nu numai statele care fac parte din regiune, dar si cei mai importanti actori internationali: SUA, Rusia, China. Uniunea Europeana etc. in primul rând datorita imenselor resurse de energie.
Problemele din OME pot genera tulburari la nivelul intregului mediu international.
Nu in ultimul rând, aceasta macroregiune este recunoscuta ca fiind punctul central de emergenta, manifestare si dezvoltare a terorismului bazat pe fundamentalismul religios islamic.
Comandor (r) dr.Vasile FLOREA