Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, va sosi, luni, la Bucureşti, într-o vizită oficială, la invitaţia preşedintelui Traian Băsescu.
Conform unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis, sâmbătă, ROMPRES, programul vizitei include convorbiri oficiale la nivel înalt, urmate de o conferinţă de presă comună a celor doi şefi de stat. La convorbiri, va fi analizat stadiul cooperării bilaterale, sub aspect politic, economic şi cultural, şi vor fi examinate poziţiile promovate de cele două state faţă de chestiuni de interes comun în plan european şi internaţional.
Cu prilejul vizitei, ÅŸefii celor două state vor semna un document de punere în aplicare a parteneriatului strategic dintre România ÅŸi FranÅ£a, document care „va pune în evidenţă o serie de obiective politice care vor orienta cooperarea bilaterală în următorii ani, sprijinind în acelaÅŸi timp procesele de modernizare a României ÅŸi de consolidare a capacităţii de a acÅ£iona ca membru al Uniunii Europene”.
Conform sursei citate, Parteneriatul strategic este stabilit pe o perioadă de 5 ani, urmând ca valabilitatea sa să fie extinsă cu perioade succesive de cinci ani.
Ceremonia primirii oficiale va avea loc luni, la ora 13,55, pe Platoul de Ceremonii al Palatului Cotroceni.
După dejunul oferit de preşedintele României în onoarea preşedintelui Republicii Franceze, vor avea loc convorbiri oficiale, cu participarea membrilor celor două delegaţii oficiale.
La ora 15.30, cei doi preÅŸedinÅ£i vor semna „DeclaraÅ£ia comună pentru punerea în aplicare a unui parteneriat strategic între România ÅŸi FranÅ£a”, moment care va fi urmat de declaraÅ£ii de presă.
În cursul după-amiezii de luni, preşedintele Sarkozy se va întâlni cu prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu şi va susţine o alocuţiune în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului.
ÃŽntr-un interviu acordat AgenÅ£iei ROMPRES, ambasadorul FranÅ£ei la BucureÅŸti, Henri Paul, preciza că DeclaraÅ£ia politică ce va fi semnată la BucureÅŸti, luni, de preÅŸedinÅ£ii Nicolas Sarkozy ÅŸi Traian Băsescu, ”va deschide o nouă era a relaÅ£iilor franco-române, căci le va conferi un cadru precis, acela al unui Parteneriat strategic între cele două ţări ale noastre în interiorul Uniunii Europene”.
„Noi lucrăm cu Guvernul român la o foaie de parcurs, pe acÅ£iuni concrete în domeniile energiei, agriculturii, dezvoltării durabile, al cooperării în domeniile cercetării ÅŸi educaÅ£iei, care deschid căi către viitor”, a spus Henri Paul despre viitorul parteneriat strategic româno-francez.
Întrebat despre relaţia personală a celor doi preşedinţi, ambasadorul Franţei şi-a exprimat convingerea că aceştia se vor înţelege bine.
„Au avut aceeaÅŸi abordare pragmatică a problemelor. ÃŽn afară de aceasta, preÅŸedintele Băsescu ÅŸi preÅŸedintele Sarkozy îşi pun în practică convingerile europene. Am notat, de exemplu, recentele afirmaÅ£ii ale preÅŸedintelui Băsescu la Belgrad. PreÅŸedintele Sarkozy ar fi putut face aceleaÅŸi afirmaÅ£ii”, a declarat diplomatul francez.
El a afirmat că, în afara semnării Parteneriatului strategic, unul dintre motivele vizitei preşedintelui Sarkozy este discutarea priorităţilor preşedinţiei franceze a Uniunii Europene din al doilea semestru al anului 2008 şi pentru o mai bună înţelegere a aşteptărilor României faţă de acest mandat.
„Printre aceste subiecte, securitatea energetică ÅŸi necesitatea unei perspective comune, europene, asupra energiei fac parte dintre priorităţile franceze. Cât despre Marea Neagră, aderarea României ÅŸi a Bulgariei a creat un nou spaÅ£iu de vecinătate pentru UE ÅŸi este deci normal ca cei 27 să facă eforturi pentru a dezvolta în această zonă influenÅ£a stabilizatoare a UE ÅŸi pentru a promova aici valorile sale”, a spus Henri Paul.
Ambasadorul francez a confirmat că pe agenda convorbirilor se va afla şi dosarul Kosovo, adăugând că poziţiile celor două ţări în această problemă sunt mai puţin diferite decât ar părea.
„România ÅŸi FranÅ£a doresc o perspectivă europeană asupra acestui dosar ÅŸi vor face tot ce le stă în putinţă pentru a evita repercusiuni care să ameninÅ£e stabilitatea în zonă. Dar, încă o dată, răspunsul trebuie să fie, înainte de toate, european. AÅŸa cum a afirmat preÅŸedintele Băsescu la Belgrad, poporul sârb trebuie să înÅ£eleagă că viitorul său este în UE, cu condiÅ£ia să facă alegerea necesară”, a menÅ£ionat ambasadorul francez.
Vizita oficială pe care preşedintele Nicolas Sarkozy o întreprinde, luni, la Bucureşti, este prima de acest fel pe care o efectuează în România, după alegerea sa în funcţia de preşedinte al Franţei în luna mai a anului trecut.
Nicolas Sarkozy a mai efectuat o vizită în România, în timpul mandatului său de ministru de Interne. Vizita a avut loc pe 30-31 august 2002, când, împreună cu omologul său Ioan Rus, a participat la ceremonia de semnare a Memorandumului de Înţelegere încheiat între România şi Franţa privind problemele minorilor români aflaţi în dificultate pe teritoriul francez.
Relaţiile franco-române, în ansamblul lor, fie că e vorba de cele la nivel politic, administrativ sau chiar economic, au fost fondate şi dezvoltate, fără contestare, pe baza şi în contextul cu totul special al relaţiilor culturale.
EsenÅ£a însăşi a acestei realităţi se regăseÅŸte, pregnant, în ceea ce scria Pompiliu Eliade în lucrarea ‘InfluenÅ£a franceză asupra spiritului public în România secolului XIX’ (Paris, 1914): ‘Rareori influenÅ£a unui popor asupra altuia a fost mai completă, mai cuprinzătoare decât influenÅ£a franceză în România…. Este recunoscută în toate manifestările spiritului uman, în politică cât ÅŸi în legislaÅ£ie, în literatură cât ÅŸi în organizarea administrativă sau în viaÅ£a socială’.
În secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, relaţiile franco-române s-au intensificat, în special datorită numeroşilor comercianţi şi intelectuali francezi care au călătorit în Principatele Române. Totodată, începând cu secolul al XVIII-lea, limba franceză a început să fie intens folosită în Principatele Române.
ÃŽn perioada „Directoratului”, după RevoluÅ£ia Franceză din 1789, diplomatul ÅŸi scriitorul Peysonnel a propus ÅŸi susÅ£inut înfiinÅ£area unor reprezentanÅ£e ale FranÅ£ei în Principatele Române: în 1795, FranÅ£a îşi deschide un consulat general la BucureÅŸti ÅŸi, în 1798, un viceconsulat la IaÅŸi.
Începând cu 1830, de-a lungul întregului secol XIX şi într-o mare măsură în prima jumătate a secolului XX, putem vorbi de o clasă politică şi de o intelectualitate româneşti francofone şi francofile în marea lor majoritate, şi asta datorită legăturii aproape organice a relaţiilor culturale între cele două culturi şi popoare.
ÃŽn secolul al XIX-lea, majoritatea studenÅ£ilor români îşi fac studiile la Paris, dobândind astfel, din plin, bogate cunoÅŸtinÅ£e, dar ÅŸi idei moderne de reînnoire politică ÅŸi socială. ÃŽn 1846 studenÅ£ii români fondau, în Cartierul latin, ‘Societatea studenÅ£ilor români din Paris’ al cărei preÅŸedinte ales va fi Ion Ghica, iar secretar C.A.Rosetti, ÅŸi care va număra, printre alÅ£ii, ca membri, pe Dimitrie Bolintineanu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, figuri de prim-plan ale miÅŸcării revoluÅ£ionare din 1848 din Principatele Române. Poetul Alphonse de Lamartine va accepta să fie preÅŸedintele de onoare ÅŸi va deveni, apoi, ministrul afacerilor externe al guvernului revoluÅ£ionar provizoriu.
După unirea Moldovei cu Å¢ara Românească, în 1859, sprijinită cu căldură de FranÅ£a, poetul Vasile Alecsandri – trimis de principele Cuza la Paris ÅŸi primit de Napoleon al III-lea ÅŸi de ministrul afacerilor externe, Walewski – deschide calea spre noi relaÅ£ii diplomatice între România ÅŸi FranÅ£a. Acestea au fost stabilite, la nivel de legaÅ£ie, pe 20 februarie 1880, când guvernele Germaniei, FranÅ£ei ÅŸi Marii Britanii, pe calea unor note diplomatice cu conÅ£inut similar, au recunoscut independenÅ£a de stat a României. Astfel, pe 28 febr./12 mart. 1880, Aubert Ducros, primul trimis extraordinar ÅŸi ministru plenipotenÅ£iar al FranÅ£ei la BucureÅŸti, a înmânat scrisorile de acreditare domnitorului Carol I. Cu acelaÅŸi rang diplomatic a fost acreditat la Paris (25 iul./5 aug. 1880) Mihail Kogălniceanu.
Raporturile între România si Franţa au cunoscut un avânt deosebit după Primul Război Mondial. Diplomatul român de renume european Nicolae Titulescu a fost fără îndoială arhitectul acestor relaţii privilegiate. Pe 9 decembrie 1938, legaţia României la Paris a fost ridicată la rang de ambasadă. Prin decret regal a fost numit ambasador Gheorghe Tătărescu, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare pe 26 decembrie.
Guvernul antonescian, pe 12 septembrie 1940, a redus relaţiile diplomatice dintre România şi Franţa la nivel de legaţie. Pe 9 august 1941 relaţiile diplomatice dintre cele două state sunt întrerupte.
În septembrie 1944, guvernul român a recunoscut guvernul provizoriu al generalului de Gaulle, relaţiile desfăşurându-se la nivel de ambasade. Guvernul român şi guvernul provizoriu la Franţei, stabilesc, pe 1 martie 1945, relaţii diplomatice la nivel de reprezentanţe politice. Pe 13 aprilie 1946 reprezentanţele sunt transformate în legaţii.
Pe 17 decembrie 1963 România şi Franţa au ridicat legaţiile la nivel de ambasadă.
Franţa a fost alături de România în toate momentele importante ale istoriei sale, de la crearea sa ca naţiune modernă, până la eliberarea sa de dictatură, acum 19 ani.
După decembrie 1989, relaţiile franco-române s-au dezvoltat considerabil. Schimburile de vizite oficiale s-au multiplicat, inclusiv la cel mai înalt nivel, fapt care a permis stabilirea unui solid parteneriat politic, economic şi cultural între cele două ţări. Merită a fi subliniat în special sprijinul activ al Franţei pentru integrarea României în structurile politice, economice şi de securitate europene şi euro-atlantice.
Preşedintele Republicii Franceze, François Mitterrand, a efectuat o vizită oficială în România în 1991 (18-19 apr.), urmată de cele ale preşedintelui Jacques Chirac, în 1997 (21-22 febr.) şi 2006 (26-29 sept.), cea din urmă fiind prilejuită de organizarea sommet-ului Francofoniei la Bucureşti. Cu prilejul vizitei preşedintelui francez Jacques Chirac în România, în 1997, a fost lansat Parteneriatul Special dintre România şi Franţa.
Pe 20 noiembrie 1991, preşedintele României, Ion Iliescu, şi omologul său francez, Francois Mitterrand, au semnat, la Paris, Tratatul de înţelegere amicală şi cooperare între cele două ţări. Preşedintele Ion Iliescu, a mai efectuat vizite, la Paris, în 1992, 1994 (14-16 apr.), 1995 (15-16 nov.) şi 2003 (19-21 nov.). De asemenea, preşedintele Emil Constantinescu s-a aflat, în Franţa, în 1997 (5-6 febr. şi 6-7 nov.) şi în 1999 (27-28 sept.).
Preşedintele României, Traian Băsescu a efectuat vizite de lucru în Franţa, pe 21 noiembrie 2005 şi în perioada 30-31 mai 2006. Cu acest prilej, preşedintele Băsescu a apreciat sprijinul excepţional pe care Franţa l-a acordat României în perioada de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană, amintind că ratificarea Tratatului de Aderare s-a făcut cu unanimitate de voturi atât în Adunarea Naţională, cât şi în Senatul de la Paris.
Schimburile comerciale ale României cu FranÅ£a se derulează pe baza ‘Acordului european instituind o asociere între România, pe de o parte, ÅŸi Comunităţile Europene ÅŸi statele membre ale acestora, pe de altă parte’ semnat pe 1 februarie 1993.
Pe totalul anului 2006, FranÅ£a a ocupat locul trei în clasamentul partenerilor comerciali ai României, totalul schimburilor comerciale fiind de 4602,97 milioane de euro, situându-se pe locul patru atât la export (1938,25 milioane de euro), cât ÅŸi la import (2664,72 milioane de euro), soldul fiind de – 726,47 milioane de euro. Domeniile în care au fost efectuate investiÅ£ii sunt: comerÅ£ cu amănuntul, industrie, transporturi, servicii profesionale, turism, comerÅ£ cu ridicata, construcÅ£ii ÅŸi agricultură. Faţă de aceeaÅŸi perioadă a anului 2005, volumul schimburilor bilaterale a crescut, per total, cu +19,49%, exportul cu +17,02%, iar importul cu +21,36%.
Printre principalele firme franceze prezente în România se numără: Accor, Alcatel, Alstom, Bouygues, Bricostore, Cora, Danone, Eurocopter, Gaz de France, Hérvé, Hyparlo-Carrefour, Lafarge, Michelin, Orange, Renault, Serve, Soconac, Société Générale, Veolia Water şi Vinci.
