Munca reprezintă un aspect important în viaţa de zi cu zi a multor europeni. Ce este munca decentă şi care sunt factorii care determină satisfacţia la locul de muncă? Am pus aceste întrebări preşedintelui Comisiei pentru Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, domnul Jan Andersson, care tocmai s-a întors de la o sesiune a Comisiei ONU pentru Dezvoltarea socială. Domnul Andersson ne-a vorbit şi despre cum ar putea UE să promoveze munca decentă în statele membre şi în străinătate.
Cum definiţi „munca decentă“?
Munca decentă este munca pentru care primeşti un salariu decent; un salariu cu care poţi cel puţin să te întreţii. Dar nu este vorba numai de salariu, ci şi de condiţiile care asigură sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, posibilitatea de a-ţi schimba serviciul dacă nu ţi se potriveşte, ocazia de a învăţa pe tot parcursul vieţii şi de a te dezvolta profesional. Salariul este important pentru viaţa în afara serviciului, dar există şi aspecte importante la locul de muncă, de exemplu siguranţa şi sănătatea.
Salariul minim poate fi o modalitate de a favoriza munca decentă?
Da şi nu. Nu trebuie să ne concentrăm pe salariul minim. Întotdeauna există riscul ca salariul minim să devină salariu maxim. Este nevoie de politica salariului minim doar ca ultimă soluţie, dar trebuie să fim conştienţi de faptul că scopul nu este salariul minim, ci un salariu normal, sau un salariu mai bun decât salariul minim.
Sunteţi mulţumit de rezultatul sesiunii de la Naţiunile Unite? S-a ridicat această sesiune la aşteptările dumneavoastră?
Nu ştiu dacă m-am aşteptat la ceva anume, a fost prima mea vizită la ONU. Am mers acolo din mai multe motive: cred că Uniunea Europeană şi Parlamentul European ar trebui să fie mai active la nivel global, nu numai în ceea ce priveşte politica de securitate, dar şi în domeniul mediului înconjurător, al comerţului şi al condiţiilor de muncă în întreaga lume. Scopul nostru a fost să ne creăm contacte, astfel încât Parlamentul să poată avea un rol important în dezbaterea globală. […] Este în interesul nostru, dar şi în interesul oamenilor din afara graniţelor UE, să avem acest dialog despre munca decentă.
Ce face Uniunea Europeană pentru a promova munca decentă?
Nu putem hotărî pentru alte ţări. Putem în primul rând să fim un exemplu bun. […] Putem să spunem ţărilor din Africa: „Trebuie să aveţi aceleaşi reguli ca noi“? Nu putem. Sunt reguli de bază, ce cele din convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii, împotriva muncii copiilor de exemplu. Ar trebui să promovăm această convenţie în toată lumea.
Care este situaţia în Uniunea Europeană?
Într-o perspectivă globală, situaţia din Uniunea Europeană este bună. Dar nu trebuie să ne mândrim prea tare! Situaţia din UE nu e perfectă şi sunt diferenţe destul de mari între statele membre. Principalele provocări sunt posibilitatea muncitorului de a influenţa locul de muncă şi învăţarea pe tot parcursul vieţii. În societatea de astăzi este important să ai un salariu bun, dar principala problemă este să ai educaţia care trebuie. Cu cât înveţi mai mult cu atât primeşti un salariu mai mare.
Ce ne puteţi spune despre economia informală?
Economia informală este o problemă. Din câte am aflat la ONU, economia informală este uriaşă în lume. În multe ţări, economia informală este mai mare decât cea formală. Este o problemă şi în Uniunea Europeană, deoarece afectează economia formală. […] Limitarea economiei informale este o provocare pentru noi. Dar şi în acest domeniu sunt diferenţe mari în Uniunea Europeană.
Care ar fi pasul următor?
Munca decentă va reveni pe ordinea de zi în viitor. Munca este legată de comerţ, dar şi de mediul înconjurător şi dezbaterea se va intensifica: cum vor afecta munca schimbarea climatică şi nevoia de a ne schimba stilul de viaţă şi în ce vom investi în viitor?
