Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului spune ca 20 la suta dintre scolari isi injura sau insulta profesorii, iar 5 la suta dintre ei au lovit cadrele didactice. Cel putin 70.000 de profesori au fost macar o data jigniti, insultati, amenintati sau loviti de parinti sau elevi. Se tot vorbeste si se discuta, pe diferite cai, cel mai mult in mass Рmedia, ca ̨nvatamantul romanesc se afla ̨n criza. Aproape zilnic aflam din presa ca exista profesori care iau mita, altii bat copiii, dar cel mai grav sunt cazurile in care elevi care ̨si umilesc profesorii!
Televiziunile prezinta in cadrul programelor de stiri cum se bat elevii in timpul orelor, sau mai n ou, cum sunt injurati sau agresati profesorii. Intrebarile care se ridica se refera la cine trebuie protejat si de cine?
Ce spun regulamentele
Fiecare unitate scolara are un regulament de ordine interioara. ~n prezent, proiectul legii învatamantului se afla inca în dezbatere publica. Atat regulamentele cat si noua lege a invatamantului mentioneaza ca profesorii raspund de „supravegherea permanenta a elevilor în timpul orelor de curs si pe toata perioada activitatilor extracurriculare”. Desi ar parea oarecum lipsita de sens, intrebarea „de cati profesori ar fi nevoie pentru a controla fiecare elev” devine de bun simt, totusi. Cam cum ar putea arata un regulament care sa-l împiedice pe elev sa-si umileasca profesorul? Ce fel de educatie mai au acesti copii parasiti de parintii plecati la munca in strainatate? Cineva spunea, pe buna dreptate: „A fost generatia „decreteilor”, acum o avem pe cea a „capsunarilor”!
Generatia cui?
Foarte multa lume discuta despre slaba pregatire a elevilor din Romania, despre indolenta si mai ales obraznicia de care dau dovada. Este generatia actuala o generatie ratata, de counter strike, de sex la varste la care alti se joaca cu papusi? ~nsa cei care ii educa, care stau foarte mult timp langa ei, adica profesorii, ce calitate umana au? ~ntrebati elevii ce fac la ore. Cate dintre cadrele didactice tin o ora care sa-i captiveze? Si mai ales, cati dintre profesori sunt interesati sa faca asa ceva?
Ce spun profesorii
„Va rog sa-mi raspundeti mai intai d-voastra la o intrebare. Ce sa fac, sau cum sa procedez daca, in timp ce eu ma stradui sa-i predau lucruri deosebite despre un scriitor, elevul meu sta in banca, cu ochii pe telefonul mobil si joaca diferite jocuri? Sau sta cu castile in urechi si-l asculta pe Guta sau pe Adrian Minune? Ce sa fac eu, ca profesor, sa-l ignor? Sa-l rog sa fie atent?
Ce metode as putea folosi pentru ca elevul X sau Y sa ma asculte macar cateva secunde? Eu cred ca elevii sunt reflectia directa a parintilor. Daca acasa, televizorul sta deschis numai pe programe cu manele, ce pretentii sa mai am eu de la el? Va avea cultura manelelor! Poate vrea sa se faca lautar, oricum castiga mult mai bine ca un profesor! Si nu mai conteaza daca va fi un angaramat”, ne spune un profesor cu vechime in invatamant.
Calitatea de profesor
„Profesorul trebuie sa fie deasupra omului, altfel nu este profesor, nu este învatator. ÃŽnsa acum, se pare, ca nimeni nu are nevoie de învatator, prin urmare nici învtatatorul însusi nu prea mai vrea sa-si vada învatatceii, pentru ca acestia nu-l cauta niciodata, nu-l întreaba nimic, n-au nevoie de nimic de la el, întrucat ei stiu totul. ÃŽnsa adevarul e unul singur, ei nu stiu aproape nimic despre nimic, altfel s-ar vedea.
A-ti face datoria înseamna cumva sa semnezi condica, sa iei catalogul la ora , altfel n-ai prestanta, sa stai la catedra spunand exterior si gol cuvinte si idei de lemn, sa dai copy-paste unor proiecte de lectie, unor referate…? Eu nu cred. ÃŽnsa problema este atunci cand profesorul este de exceptie, dar elevii nu sunt elevi, ci niste oameni suspecti, fatarnici, lipsiti de respect, lipsiti de un oarecare simt al propriei valori”, completeaza un profesor ceva mai tanar.
Violenta elevilor fata de profesori
„Formele de violenta ale elevilor fata de profesori sunt variate, de la comportamente care nu sun în deplina concordanta cu regulamentul scolar si cu statutul de elev la forme mai grave, care tin de violenta fizica sau care intra sub incidenta legii. Situatiile de violenta a elevilor fata de profesori sunt grupate in trei categorii:
a) Comportamente neadecvate ale elevilor în raport cu statutul lor. Acestea presupun lipsa de implicare si participare a acestora la activitatile scolare, absenteismul scolar, fuga de la ore, actele de indisciplina în timpul programului scolar, ignorarea voita a mesajelor cadrelor didactice. Ele sunt aspecte „pasive” ale fenomenului de violenta scolara. Aceste tipuri de atitudini si comportamente nu sunt catalogate drept violente si tin de domeniul situatiilor care sunt „trecute cu vederea” atat timp cat nu capata intensitate ridicata, desi intra în contradictie cu prevederile regulamentului scolar.
b) Comportamente care implica agresiune verbala si nonverbala de intensitate medie. Acestea reprezinta o ofensa adusa statutului si autoritatii cadrului didactic: refuzul îndeplinirii sarcinilor scolare, atitudini ironice fata de profesori, zgomote în timpul activitatii didactice, miscari ale elevilor neautorizate de profesor, cum ar fi intrarea si iesirea din clasa. Aceasta este a doua categorie de manifestari violente ale elevilor fata de profesori, în ordinea producerii lor in mediul scolar. Lipsa de implicare a elevilor în activitatea didactica si refuzul fatis al îndeplinirii sarcinilor ce le revin, neparticiparea la activitatea din clasa, nerezolvarea temelor pentru acasa etc., sunt determinate fie de lipsa interesului si de scaderea motivatiei elevilor pentru ceea ce învata, fie ca reactie a acestora fata de diferite atitudini si comportamente ale cadrelor didactice. Elevii îsi bat joc de profesorii care nu se îmbraca modern. Cadrul didactic este ironizat pe coridor, susoteli, bataie de joc. Adolescentii sunt preocupati foarte mult de cum arata. Ac esta este un lucru bun, dar are si urmari…Copiii nu suporta sa fie nedreptatiti, sa primeasca note la o materie in functie de celelalte. Uneori, atitudinea ironica a elevilor, în special fata de evaluarea profesorilor, este sustinuta si încurajata chiar de catre unii parinti, care considera ironia o modalitate îndreptatita de manifestare a libertatii elevilor fata de anumiti profesori din scoala, care „merita acest lucru”.
c) Comportamente violente evidente. Aceasta a treia categorie de comportamente violente ale elevilor fata de profesori cuprinde comportamente agresive evidente, care presupun agresiune verbala si fizica, gesturi sau priviri amenintatoare, injurii, jigniri, amenintari verbale, lovire si agresiune fizica, agresiune indirecta, asupra masinii sau a altor bunuri ale profesorilor. Ca o concluzie, violenta elevilor fata de profesori este o realitate în scolile romanesti, fapt care reprezinta un semnal de alarma asupra calitatii climatului scolar si a relatiilor pedagogice si, implicit, asupra întregii vieti scolare. Aceasta, cu atat mai mult cu cat manifestarea unor asemenea comportamente este însotita deseori de o atitudine generala devalorizanta fata de scoala ca institutie de educatie”, spune medicul psiholog Maria C..
Agresivitatea – strigat de ajutor
Lidia Blidariu, profesor psihopedagog la Colegiul National „Vasile Alecsandri” Bacau, considera ca, privind in ansamblu, insusi sistemul educativ determina respingerea sau formele de ale agresivitate ale elevilor, iar volumul mare de continuturi de predare intr-un timp foarte scurt creeaza profesorului imposibilitatea de a fi mai atent, de a se concentra si pe constructia relatiei profesor-elev.
Astfel se ajunge la momente de criza unde e mult mai greu. „Sunt tot felul de cauzalitati care pot determina stari de tensiuni. (…) Un exemplu este fenomenul mare de absenteism al parintilor care creaza un tablou psihic incarcat, tinerii avand poate responsabilitati mai multe, ori bani mai multi pe mana… Apoi, din influenta mass-media, a familiei, copilul vine mult incarcat la scoala, cu alte modele mai tari decat cele din interiorul mediul pedagogic. (…) Forma de agresivitate a unui elev este de fapt in general un strigat de ajutor din punct de vedere psihologic. Semnaleaza o problema pe care nu stie cum sa o exprime sau nu o constientizeaza. Poate are parintii plecati in strainatate sau este respins de grup. Si atunci profesorul, ca specialist al educatiei, trebuie sa se intereseze cum sa rezolve aceasta problema. Eu ca adult, ca pedagog, trebuie sa gasesc solutiile. Ca adult responabil, profesorul la clasa poate integra mai bine frustrarile decat tinerii.
(…) Atunci cand unui profesor i se pare ca ii este adusa o jignire din partea unui elev, trebuie sa caute cauzalitatea. Poate ca ceea ce predau eu nu este prioritatea lui sau exista diferente de valori, de cultura, intre familia acestuia si scoala. Sau insusi sistemul este stufos, incorsetat, incat la anumite ore, la anumiti profesori, elevii tind mai curand sa se relaxeze, sa nu fie atenti. Modul lor de alege sa nu fie atenti la o anumita ora arata uneori ca profesorul nu reuseste sa le capteze atentia in nici un fel si sa ii faca sensibili la continutul care este predat. (…)
Dar fenomenul este complex. (…) Solutiile pentru situatiile tensionale care apar in timpul orei se aplica functie de profesor, de copil, de colectivul din care face parte, de profil, de influentele si cultura familiei etc.”
Voci din corul mixt
Razvan, clasa a XI-a, Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacau: „N-am patit-o sa ma loveasca un profesor, suna a film horror… Dar sigur nu l-as ierta daca ar face-o vreunul. Nu as tacea, m-as duce la director pentru ca o astfel de persoana nu are ce cauta intre copii. Daca n-am invatat sau sunt obraznic sa-mi dea nota 2 sau 1, dar sa nu ma atinga. ~nvatatul cu frica nu ar trebui utilizat in niciun moment si pentru nimic”.
Profesor de biologie: „Chiar azi dimineata, cativa elevi se bateau in statie. O femeie i-a atentionat ca nu este bine ce fac, dar ei au intetit bataia si au inceput mai abitir sa tipe si sa loveasca in „joaca” lor pe cei din statie. Au plecat oamenii din statie sa nu primeasca vreo izbitura. Iata pretul democratiei si al libertatii…Copiii nu mai au respect…”.
Adina, clasa a VIII-a, Scoala „Constantin Platon”: Mie imi plac excursiile pe care le organizeaza scoala pentr ca asa ne cunoastem mai bine elevii intre ei si elevii cu profesorii. Asa inteleg apropierea profesor-elev, iar dialogul presupune respect. Este adevarat ca multi elevi nu stiu ce este acela respect”.
Profesor de engleza: „Ar trebui sã se dea o lege vizavi de protectia profesorilor. O lege in care sã se introducã pedepse pentru cei care nu te lasã, practic, sã iti faci profesia. Dacã un profesor este agresat de un elev, ii rãmane doar sã apeleze la Tribunal, sã isi angajeze avocat. Trist, trist, trist. Si inainte, panã acum cativa ani, mai auzeai cazuri de agresivitate in scoli dar erau foarte rare. Acum esti la discretia si dispozitia elevilor. La noi s-au mai linistit copiii pentru cã a trebuit sã le scãdem nota la purtare, panã si elevilor buni, incat acum le este ceva mai teamã sã fie obraznici”.
Aida PULPAN
Dan MINDIRIGIU
de mult n-am citit un articol atat de amplu si
competent.se vede ca la baza articolului sta un ,,batran”profesor.CONSIDER CA DIN ACEASTA CRIZA SE POATE IESI RELATIV USOR.SIMPLU SI RAPID sa se
privatizeze 98/00suta din invatamat. procentul de
numai 2/00 suta sa insemne in BACAU un liceu si o scoala generala lasata in grija statului.in licee
si scoli generale privatizate vii cu contracte si
regulamente semnate de parinti citite in prezenta
odrasle si a parintelui.la 3 abateri gen cele reclamate de articol AUT fara drept de inscriere la un alt privatizat.