Curtea Constituţională a publicat, vineri, motivaţia deciziei privind conflictul juridic de natură constituţională constatat, săptămâna trecută, între Guvern şi preşedintele României, în legatură cu numirea Noricăi Nicolai în funcţia de ministru al Justiţiei.
Astfel, în motivaÅ£ie, Curtea constată că articolul 85 din ConstituÅ£ie prevede trei cazuri în care preÅŸedintele numeÅŸte Guvernul sau numai pe unii membri ai acestuia: alineatul 1) – numirea are loc pe baza votului de încredere acordat de Parlament, iar la alineatul 3) – pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.
Din aceste articole rezultă, potrivit CCR, că numirea de către preÅŸedintele României a miniÅŸtrilor „este un act de executare a hotărârii Parlamentului”.
Potrivit motivaÅ£iei, la alineatul 2) din acelaÅŸi articol, se prevede că „preÅŸedintele revocă ÅŸi numeÅŸte la propunerea primului-ministru pe unii membri ai Guvernului”.
„Interpretarea impune constatarea ÅŸi concluzia că, în acest caz, preÅŸedintele nu execută o hotărâre a Parlamentului, ci se află în situaÅ£ia de a decide el însuÅŸi numirea unor miniÅŸtri la propunerea primului-ministru. Actul de decizie, în această fază, fiind prin definiÅ£ie un act de voinţă este evident că preÅŸedintele are libertatea de a primi propunerea primului-ministru sau de a-i cere să facă o altă propunere”, susÅ£in judecătorii CCR.
Curtea mai constată că soluţia prevăzută de articolul 85 alineatul 2 reprezintă o aplicaţie a concepţiei legiuitorului constituant care a stat la baza principiului echilibrului puterilor în stat, principiu aplicat în egală măsură în modul de atribuire şi de exercitare a competenţelor tuturor autorităţilor publice inclusiv a celor care fac parte din aceeaşi putere.
Pe baza acestui principiu pentru evitarea blocajelor instituţionale şi pentru buna lor funcţionare, autorităţile publice au obligaţia să colaboreze.
Motivarea Curţii Constituţionale nu lămureşte chestiunile de drept şi de fond sesizate de Guvern, a declarat, vineri, senatorul Norica Nicolai, căreia preşedintele Traian Băsescu i-a refuzat numirea la Ministerul Justiţiei.
„ÃŽnÅ£eleg că nici această motivare nu lămureÅŸte chestiunile de drept ÅŸi de fond ridicate de primul-ministru”, a declarat Nicolai, la un post de televiziune.
Norica Nicolai a arătat că, în motivare, nu se înţelege în baza căror motive preşedintele poate refuza un ministru.
Senatorul liberal a subliniat, totodată, că principiul analogiei, pe baza căruia Curtea Constituţională a interpretat că preşedintele poate refuza o dată numirea unui ministru, nu se susţine.
„Solicitarea adresată Parlamentului de preÅŸedinte pentru reexaminarea unei legi ÅŸi refuzul acestuia de a numi un ministru sunt situaÅ£ii total diferite. Analogia este o formă de interpretare care nu este specifică dreptului nostru constituÅ£ional”, a precizat Norica Nicolai.
Ea s-a arătat surprinsă, de asemenea, de faptul că principiul răspunderii în faţa electoratului a fost invocat de CCR doar în cazul preşedintelui României, nu şi al primului-ministru sau al Parlamentului.
„Sunt niÅŸte formule de interpretare juridică care pe mine mă depăşesc ca abordare de logică constituÅ£ională”, a declarat Norica Nicolai.
