Parlamentul de la Pristina a adoptat, duminică, 17 februarie, declaraÅ£ia de independenţă a Kosovo, care a fost citită în plenul legislativului de către premierul Hashim Thaci. ‘Noi, liderii poporului nostru, aleÅŸi în mod democratic, proclamăm prin această declaraÅ£ie statul independent ÅŸi suveran Kosovo. Această declaraÅ£ie reflectă dorinÅ£a poporului’, a subliniat ÅŸeful executivului.
Primită cu un entuziasm popular debordant de zeci de mii de locuitori din Kosovo, declaraţia a fost imediat respinsă de conducerea de la Belgrad, care a reiterat, prin mai multe voci autorizate, că nu va recunoaşte niciodată independenţa provinciei.
Aliatul Serbiei, Rusia, Rusia a cerut NaÅ£iunilor Unite să acÅ£ioneze ‘fără întrâziere’ pentru anularea proclamaÅ£iei de independenţă a Kosovo, după cum a precizat un comunicat de presă al Ministerului de Externe de la Moscova. Totodată, Rusia a solicitat ÅŸi obÅ£inut convocarea de urgenţă, pentru duminică seara, a unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU care să dezbată ultimele evoluÅ£ii din Kosovo.
Washingtonul, cunoscut susÅ£inător al independenÅ£ei Kosovo, a anunÅ£at că a luat notă de faptul că provincia s-a desprins de Serbia, relatează Reuters. ‘Washingtonul analizează problema ÅŸi o dezbate cu partenerii săi europeni. Vom emite un comunicat de presă pe această temă în scurt timp’, a precizat Departamentul de Stat al SUA.
Uniunea Europeană a făcut un apel la calm în Balcani după ce provincia Kosovo ÅŸi-a declarat unilateral independenÅ£a. ‘Cerem tuturor părÅ£ilor din Kosovo ÅŸi din întreaga regiune să rămână calme ÅŸi să nu răspundă nici unei provocări’, a afirmat un purtător de cuvânt al UE, Jens Mester. ‘Comunitatea internaÅ£ională nu va tolera o acÅ£iune violentă în Kosovo’, a mai spus oficialul european.
Unele dintre statele membre ale forului comunitar, precum Franţa şi Marea Britanie, au salutat imediat decizia parlamentului de la Pristina, iar altele, ca Germania şi Italia au pledat pentru calm şi moderaţie.
‘Urez succes Kosovo. Este un succes al comunităţii internaÅ£ionale ÅŸi al Europei’, a spus ÅŸeful diplomaÅ£iei franceze, Bernard Kouchner. ‘Este cu siguranţă o realizare importantă, care creează un nou context pentru statutul Kosovo’, a declarat, sub condiÅ£ia anonimatului, un diplomat britanic.
ÃŽn schimb, ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, a cerut ‘tuturor părÅ£ilor’ să dea dovadă de ‘calm ÅŸi moderaÅ£ie’ după ce provincia sârbă Kosovo ÅŸi-a declarat unilareal independenÅ£a. Iar Italia ‘ a luat act’ de declaraÅ£ia de independenţă a provinciei Kosovo, dar ‘va avea nevoie de timp pentru a evalua’ situaÅ£ia împreună cu partenerii săi europeni.
Bulgaria a anunţat că se va pronunţa cu privire la declaraţia unilaterală a independenţă a Kosovo abia după reuniunea Consiliului de Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE /CAGRE/, din 18 februarie, de la Bruxelles.
Slovacia ‘va monitoriza evoluÅ£ia din regiune ÅŸi poziÅ£ia pe care o va adopta comunitatea internaÅ£ională. După o analizare atentă a situaÅ£iei, va fi luată ÅŸi o decizie în acest sens’, după cum a precizat MAE de la Bratislava.
PreÅŸedintele ceh Vaclav Klaus a avertizat, însă, asupra efectului de domino pe care independenÅ£a Kosovo îl poate avea asupra altor state din Europa. ‘O asemenea decizie nu a mai fost luată după Al Doilea Război Mondial’,, a subliniat el, adăugând că ‘unele entităţi din alte state s-ar putea gândi oricând că nu se simt în regulă în cadrul unui stat mare din care fac parte în prezent’
*
PoziÅ£ia României privind independenÅ£a provinciei Kosovo rămâne aceeaÅŸi, fiind una asumată ÅŸi cunoscută în plan internaÅ£ional, a declarat duminică, pentru ROMPRES, ministrul Afacerilor Externe, Adrian Cioroianu. Åžeful diplomaÅ£iei române a precizat că „o declaraÅ£ie naÅ£ională referitoare la ultimele evoluÅ£ii din Kosovo va fi făcută luni, în a doua parte a zilei”.
*
Deşi în discuţiile şi luările de poziţie care au precedat evenimentul din 17 februarie, s-a încercat intens acreditarea ideii că situaţia din Kosovo nu poate crea un precedent, imediat după declaraţia de independenţă a parlamentului de la Priştina, mai multe regiuni separatise din lume şi-au reiterat aspiraţiile de independenţă.
Abhazia ÅŸi Osetia de Sud, două regiuni separatiste din Georgia, au anunÅ£at că vor cere Rusiei ÅŸi ONU recunoaÅŸterea independenÅ£ei lor. Iar autorităţile enclavei armene Nagorno-Karabah din Azerbaidjan au declarat că ‘împărtăşesc dorinÅ£a Kosovo de a fi subiecÅ£i de drept internaÅ£ional ca state independente’.
DeclaraÅ£ia de independenţă de la Pristina ‘este o lecÅ£ie de urmat în materie de soluÅ£ionare pacifică ÅŸi democratică a conflictelor de identitate ÅŸi de apartenenţă’, a susÅ£inut purtătorul de cuvânt al guvernului din Å¢ara Bascilor, Miren Azkarate, într-o conferinţă de presă Å£inută la San Sebastian. Această poziÅ£ie a fost exprimată după ce în ajun, executivul spaniol – care se confruntă cu manifestări separatise în Å¢ara Bascilor ÅŸi în Catalunia – îşi reiterase opoziÅ£ia faţă de o proclamare unilaterală a independenÅ£ei provinciei Kosovo.
