S-a dus si luna februarie… Mai intoarcem o fila din calendar si, a venit primavara! Pe 1 martie avem una din cele mai frumoase, delicate ÅŸi vechi sărbători specifice, Martisorul. SemnificaÅ£iile cumulate sunt multiple, dar toate au trei trasaturi specifice: renasterea, sensibilitatea si atentia speciala acordata femeilor. An de an, de 1 Martie ne recapatam speranta, optimismul, credinta in mai bine si sporul in toate.
Legenda martisorului
Ei bine, iata legenda martisorului… Odata, soarele a coborat într-un sat, la hora, luand chipul unui fecior. Un zmeu l-a pandit si l-a rapit dintre oameni, inchizandu-l într-o temnita. Lumea se intristase. Pasarile nu mai cantau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai radeau. Nimeni nu îndraznea sa-l înfrunte pe zmeu. Dar intr-o zi, un tanar voinic s-a hotarat sa plece sa salveze soarele. Multi dintre pamanteni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu si sa elibereze soarele. Drumul lui a durat 3 anotimpuri: vara, toamna si iarna. A gasit castelul zmeului si au inceput lupta. S-au înfruntat zile întregi pana cand zmeul a fost doborat. Slabit de puteri si ranit, tanarul a eliberat Soarele. Acesta se ridica pe cer înveselind si bucurand lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns sa vada primavara. Sangele cald din rani i s-a scurs în zapada. Pe cand aceasta se topea, rasareau flori albe, ghioceii, vestitorii primaverii. Pana si ultima picatura de sange se scursese în zapada imaculata. Muri. De atunci tinerii împletesc doi ciucurasi: unul alb si unul rosu. Ei le ofera fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Rosul înseamna dragostea pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sangelui voinicului. Albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii.
Care sunt originile martisorului?
Martisorul este un simbol specific romanilor, devenit tot mai bogat in semnificatii, odata cu trecerea timpului, in ciuda faptului ca etnografii de la inceputul secolului nu ii prea dadeau sanse de supravietuire. Dupa vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an si se celebra sarbatoarea „Matronalia” la care se desfasurau serbarile lui Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii. Pe vremea dacilor, simbolurile primaverii erau confectionate in timpul iernii si se purtau doar dupa 1 Martie. Martisoarele erau, pe atunci, pietricele albe si rosii insirate pe o ata. Alte surse aratau ca martisoarele constau in monede care erau atarnate de fire subtiri de lana, negru cu alb. Tipul de moneda (aur, argint sau bronz) indica statutul social. Ele erau purtate pentru a avea noroc si pentru a avea o vreme buna. Fetele purtau martisorul pana cand infloreau copacii, moment in care, legau martisorul de trunchiul unui copac iar cu moneda isi cumparau branza, pentru a avea o fata alba si frumoasa tot anul.
Culorile, doua stari sufletesti opuse
Simbolul snurului realizat din cele doua parti rasucite, una alba si cealalta rosie, a fost initial folosit de daci inainte ca romanii sa-i cucereasca. Pe acea vreme snurul era alcatuit din alte doua culori: alb si negru. Culoarea neagra reprezenta lana neagra data de Baba Dochia nurorii sale, si simboliza intunericul iernii. Partea alba simboliza lumina primaverii. Lana s-a schimbat, conform legendei, din negru in alb prin sacrificiul fetei. Din aceasta cauza partea rosie din martisor reprezinta sangele si sacrificiul. In final, primavara si martisorul vor fi mai puternici decat intunericul, cu ajutorul lui Iisus Cristos. Firele martisorului inseamna doua stari opuse: intuneric – zi, iarna – primavara, bucurie -tristete. Este un prag de trecere intre anotimpuri.
Traditii si superstitii
De mult, batranii spuneau ca dupa cum este vremea in prima zi a lui martie, asa va fi toata primavara si vara. De aceea exista legatura – „martisorul” – obiceiul care da numele lunii. O alta traditie spune ca in ziua de 1 martie fetele trebuie sa se spele cu apa obtinuta din zapada, pentru a avea tenul curat si luminos. Este datina ca parintii sa lege la 1 martie copiilor sai cate o moneda la gat sau la mana. Punerea martisorului se face de regula in zorii zilei, pana nu rasare soarele. Scopul punerii sau legarii martisorului este de a avea noroc in decursul anului, sa fie sanatosi si curati ca argintul cu venirea primaverii si peste vara sa nu-i apuce si scuture frigurile. Cu apa din neaua de 1 Martie se spala fetele peste an pentru a fi frumoase si dragastoase. In ziua de 1 Martie se leaga la fiecare pom roditor fir rosu, ca sa faca poame multe. Daca de 1 Martisor e vreme frumoasa, atunci vom avea o primavara luminoasa.
Un ritual al darului
1 Martie a devenit, in mare masura, doar un prilej de a darui. Obiceiul martisorului, extrem de vechi, a capatat astazi conotatii pur comerciale. E adevarat ca nu avem nici un tipar pentru martisor, in afara de acea moneda, insa oamenii cu gust stiu sa aleaga intre martisoarele autentice si kitsch-uri. Acum martisorul a devenit un ritual al darului, cu conotatii de dragoste – de aici si formele de trifoi, de inimi, de flori. Cam pe aici se invarte registrul tematic al martisorului de astazi. Cert este ca la inceput de primavara simtim nevoia de martisor, fie ca-l purtam trei zile ori 90. A devenit un reflex cultural al romanilor, chiar daca este vorba despre un bun comercial. Daruim martisoare pentru a arata ca ne pasa de cei din jur, pentru a arata ca tinem la cineva, ca iubim. E o nevoie de a ne incadra in normalitate. Daca nu primesc martisoare, mai ales femeile, isi pun semne de intrebare, incercand sa afle unde e problema. De Martisor, acum, nu mai exista decat o singura regula – aceea de a darui. Indiferent ca suntem barbati sau femei, tineri sau batrani, 1 Martie trebuie sa ne prinda curati si imbracati in straie de sarbatoare. Intampinam venirea primaverii, un nou inceput, care poate sa fie mai frumos, mai bogat, mai puternic.
frumos articolul