Cutremurul din 4 martie 1977: 1.570 de morti în 56 de secunde

Peste 1.500 de oameni au murit în cutremurul care a lovit Romania în urmă cu 31 de ani. Seismul cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter a durat 56 de secunde, iar efectele sale au fost devastatoare. Pe 4 martie 1977, la ora 21:21, un cutremur puternic a zguduit Romania. Bilanţul oficial a fost de 1.570 de morţi şi peste 11.000 deraniti, majoritatea în Capitala. Lipsa de informaţii din partea autoritatilor i-a facut pe oameni sa creadă ca numarul celor morti sub daramaturi a fost mai mare.

Seismul a provocat pagube de 2 miliarde de dolari în toata tara, iar 70% din pierderi s-au înregistrat în Bucuresti. Centrul orasuluii a fost cel mai afectat. S-au prabusit cele mai importante cladiri din zona: blocurile Casata, Nestor, Scala, Dunarea si Continental, dar ÅŸi blocuri noi – unul pe Stefan cel Mare, celalalt în Militari. De sub ramasitele blocului aflat pe strada Colonadelor n-au mai apucat sa vada lumina zilei actorul Toma Caragiu, poeta Veronica Porumbacu si sotul ei, criticul Mihai Petroveanu, la care se aflau în vizita, cu sotiile, poetul A. E. Baconsky si istoricul Mihai Gafita, regizorul Alexandru Bocanet, scenograful Liviu Popa, pianistul Tudor Dumitrescu. ÃŽn cutremurul din 4 martie 1997 a murit si cantareata Doina Badea, alaturi de sotul si cei doi copii ai sai, Andrei si Bogdan. Tot atunci a pierit ÅŸi scriitorul Alexandru Ivasiuc.

In Bacau, sute de locuinte afectate de cutremur

„Åži Bacăul a avut de suferit pagube destul de serioase in urma acestui cutremur chiar dacă nu s-au produs distrugeri asa de mari cum s-a întamplat in Bucuresti”, spune fostul secretar al Primariei Bacau Gheorhe Isofache. Spaima si groaza prin care a trecut în acele zile sant greu de uitat chiar si dupa ce au trecut 27 de ani de la evenimentele petrecute în seara de 4 martie a anului 1977. „Era intr-o vineri, cu puÅ£in dupa ora 21.00. Cutremurul m-a prins chiar în Bucuresti unde urmam, la Academia Stefan Gheorghiu, niste cursuri de un an de zile denumite CEPECA prin care se pregateau cadre in administratia de stat. Nu am putut cobori in timpul cutremurului. Camera in care stateam era la etajul sase. Dupa cutremur, insa, am asteptat cateva ore afara sa se produca si o a doua replica” isi aduce aminte acum Gheorghe Isofache. Cateva ore mai tarziu, fostul secretar al Primăriei Bacau era deja în drum spre aeroportul Baneasa, ca sa ajunga cat mai repede acasa. „Nu circula nici un mijloc de transport asa ca am luat-o pe jos. Conducerea aeroportului a mentinut cursa de Bacau Iasi asa ca, în jurul orei 10.00 a doua zi dimineata eram în avion, iar pe la 11.00 eram deja în Bacau. Nu am mai trecut pe acasa, m-am oprit direct la Primarie. S-a format atunci o comisie formata din inspectori de specialitate care a început sa verifice toate cladirile din oras”, mai povesteste acum fostul secretar Isofachi.
Din respectiva comisie a facut atunci parte si Virgil Barcan, fostul sef al Biroului Fond Locativ din cadrul fostei Intreprinderi Judetene de Gospodarire Comunala si Locativa (IJGCL) Bacau. „Cel putin 30% din locuinÅ£ele aflate pe atunci in fondul locativ de stat au fost afectate de cutremur”, isi aduce aminte acum Virgil Barcan. Toate casele de pe strada Mihai Viteazu, fosta Strada Mare au fost zguduite atunci din temelii. „Sute de oamni au venit atunci sa solicite o repartitie de locuinta din fondul locativ de stat. Au existat familii care, dupa ce si-au vazut casele cu zidurile crapate au preferat sa plece din ele de buna voie, fara sa primeasca nici o despagubire numai sa primeasca o locuinta noua din partea statului. In aceeasi situatie s-au aflat si multe din casele abandonate de evreii care au plecat din tara. Multi dintre cei care locuiau cu chirie în aceste case au preferat sa plece din aceste imobile în schimbul unui apartament din partea statului”, mai povesteste fostul sef din IJGCL Bacau.

Pagubele produse atunci în urma cutremurului au reprezentat, la vremea respectiva si un pretext pentru autoritatile locale sa intensifice masurile de sistematizare a orasului. „Au fost afectate multe instituÅ£ii ÅŸi cateva unitati de învatamant. Au avut atunci de suferit Scoala Generala nr. 4, fosta Åžcoala nr. 1, cea care a fost de curand demolata, cladirea Teatrului Bacovia, care a fost mai apoi reconsolidata. Tot în programe de consolidare au intrat si blocurile de pe strada Marasesti care s-au numarat printre imobilele care au avut cel mai mult de suferit în urma seismului”, mai povesteste acum inginerul Virgil Barcan.
Surse: realitatea.tv, informatia.ro