Sectorul transporturilor este confruntat cu provocări majore – trafic urban din ce în ce mai congestionat, cu impact negativ asupra mediului înconjurător ÅŸi a sănătăţii umane, sau rezerve de petrol din ce în ce mai scăzute. ÃŽntr-un raport adoptat în plen marÅ£i, DeputaÅ£ii pledează pentru exploatarea mai eficientă a infrastructurilor existente ÅŸi pentru transporturi mult mai ecologice.
Raportul realizat de Gabriele Albertini (PPE-DE, IT) a fost adoptat cu largă majoritate (542 voturi pentru, 79 împotrivă şi 26 abţineri). Deputaţii recomandă în special reducerea emisiilor de gaze provenite din diferite categorii de transport, utilizarea pe scară cât mai largă a combustibililor biologici, intensificarea cercetărilor în domeniul energiilor regenerabile, investiţii în crearea sau modernizarea infrastructurilor, revizuirea axelor urbane pentru favorizarea mobilităţii urbane durabile.
Deputaţii consideră că asigurarea durabilităţii energetice şi ambientale a transporturilor Europene este un obiectiv care nu se poate atinge decât prin combinarea mai multor politici ce se sprijină şi se completează reciproc şi prin implicarea unui număr din ce în ce mai mare de actori, reprezentanţi ai sectorului transporturilor, ai administraţiei publice şi ai cetăţenilor. Ei sunt convinşi că efectele negative ale acţiunilor individuale pot fi anihilate numai prin aplicarea unor combinaţii adecvate de măsuri diferite, care să mărească, totodată, gradul lor de acceptabilitate din partea cetăţenilor.
Această combinaţie de măsuri ar trebui să includă, în special:
* progresele tehnologice (măsuri care permit îmbunătăţirea eficienţei energetice; standarde/norme noi pentru motoare şi carburanţi; utilizarea noilor tehnologii şi a carburanţilor alternativi);
* instrumente de piaţă (taxe/tarife bazate pe impactul asupra mediului sau gradului de aglomerare a traficului , stimulente fiscale, un sistem de comercializare a cotelor de emisie (ETS) care să ţină cont de caracteristicile specifice ale diferitelor moduri de transport); precum şi
* măsuri de însoţire pentru optimizarea folosirii mijloacelor de transport şi a infrastructurilor şi pentru stimularea întreprinderilor şi a cetăţenilor de a-şi schimba obiceiurile.
Deputaţii solicită Consiliului şi Statelor Membre să accelereze investiţiile în infrastructură şi sisteme de transport inteligente, urmărind, în special:
* finalizarea, cât mai curând posibil, a proiectelor prioritare din sectorul reţelelor transeuropene, de primă importanţă pentru logistica transportului de mărfuri şi pentru o politică europeană durabilă în materie de transporturi;
* soluţionarea problemelor ridicate de aglomerarea din zonele urbane şi coridoarele situate în zone sensibile; precum şi
* îmbunătăţirea transporturilor intermodale.
Deputaţii solicită insistent Comisiei să prezinte, până cel târziu în iunie 2008, un model general aplicabil, transparent şi comprehensibil de evaluare a costurilor externe ale tuturor modurilor de transport, destinat să servească, în viitor, drept bază de calcul a taxelor percepute pentru utilizarea infrastructurilor; constată că acest model trebuie, în conformitate cu Directiva 2006/38/CE, să fie însoţit de o analiză a efectelor internalizării costurilor externe pentru toate modurile de transport şi de o strategie de aplicare progresivă a acestui model tuturor modurilor de transport; aşteaptă din partea Comisiei să prezinte, în paralel cu această iniţiativă, propuneri legislative, începând cu revizuirea directivei Eurovignette.
DeputaÅ£ii consideră că transportul feroviar – ca mod de transport cu un consum redus de energie ÅŸi care generează cele mai reduse emisii de CO2 (îndeosebi datorită utilizării centralelor nucleare ca sursă de energie electrică) – prezintă un important potenÅ£ial de dezvoltare, nu numai în logistica transportului de mărfuri, ci ÅŸi în ceea ce priveÅŸte transportul de pasageri pe distanÅ£e mici ÅŸi medii.
Ei invită Comisia, Statele Membre şi sectorul feroviar:
* să realizeze, cât mai curând posibil, un „spaţiu unic†sau o „piaţă unică†feroviară europeană;
* să elimine, în acest scop, barierele tehnice şi să adopte măsuri care să conducă la realizarea unui sistem unic de gestionare a traficului (ERTMS) şi la soluţii inter-operabile; precum şi
* să amelioreze prestaţiile oferite şi calitatea serviciilor, atât în cazul transportului de mărfuri, cât şi în acela al transportului de pasageri.
Deputaţii consideră că, în ciuda reducerii cu 1-2% a consumului de carburant pe pasager pe kilometru, realizată de companiile aeriene în ultimii zece ani, şi a reducerii semnificative a poluării sonore, impactul total al aviaţiei civile asupra mediului s-a accentuat, din cauza creşterii semnificative a traficului; solicită, în consecinţă:
* includerea transportului aerian în sistemul de comercializare a cotelor de emisie şi utilizare mai extinsă a sistemului european de nouă generaţie pentru gestionarea traficului aerian (SESAR);
* introducerea unei diferenţieri în funcţie de emisiile asociate taxelor de decolare şi de aterizare pe aeroporturi;
* instituirea iniţiativei tehnologice comune „Clean Sky†vizând reducerea emisiilor de CO2 şi de NOx şi a poluării sonore;
* să se pună capăt fragmentării spaţiului aerian european prin crearea unui veritabil cer unic european;
* adoptarea unor măsuri concrete pentru reducerea aglomeraţiei din aeroporturi; precum şi
* asigurarea unei mai bune integrări co-modale şi logistice a aeroporturilor, prin facilitarea accesului lor la reţeaua feroviară.
Deputaţii constată o creştere continuă a emisiilor generate de sectorul transportului maritim şi recomandă, în special:
* reducerea emisiilor de substanţe de tipul CO2, SO2 şi al oxizilor de azot provenind de la nave;
* introducerea şi promovarea utilizării surselor de energie regenerabile, cum sunt cea eoliană şi cea solară;
* aprovizionarea de la instalaţii aflate pe uscat a navelor trase la ancoră;
* examinarea cu atenţie a posibilităţii de limitare a emisiilor graţie sistemului de comercializare a cotelor de emisie, fără sancţionarea transportului maritim, care afectează în cea mai mică măsură mediul (alături de transportul pe căi navigabile interne), nici favorizarea altor moduri de transport care afectează într-o mai mare măsură mediul; precum şi
* convenirea unei politici fluviale europene integrate, sprijinind, prin urmare, iniţiative de genul NAIADES (Program de acţiune european integrat pentru transportul pe căi navigabile interne), prin care se obţine o îmbunătăţire suplimentară a transportului pe căi navigabile interne şi a bilanţului său de mediu.
Interventii deputati romani
Marian-Jean Marinescu (PPE-DE). – Aplicarea unei strategii integrate de dezvoltare a transportului durabil trebuie să reprezinte o prioritate absolută, atât pentru Comisie, cât şi pentru statele membre.
Investiţiile în infrastructurile de transport trebuie accelerate, în special cele prietenoase cu mediul, cum sunt: căile ferate, căile navigabile interioare şi autostrăzile mării. Se impune evaluarea comprehensivă a costurilor externe şi, în special, a impactului negativ al transporturilor asupra mediului. Aceste efecte negative trebuie cunoscute şi asumate prin includerea lor în preţurile plătite de utilizatori. Ca urmare, este deosebit de important ca internalizarea costurilor externe să se realizeze concomitent pentru toate modurile de transport. În aceste condiţii, s-ar ameliora repartiţia modală, fiind favorizate atât modurile de transport mai puţin poluante, cât şi dezvoltarea reţelei transeuropene şi a intermodalităţii pentru transporturile de mărfuri.
Consider că o mai bună logistică şi îmbunătăţirea managementului, în special prin intensificarea cercetării şi aplicarea noilor tehnologii în domeniul sistemelor inteligente, reprezintă paşi înainte în planificarea superioară a traficului, în gestionarea fluxurilor şi în eliminarea aglomeraţiei şi ambuteiajelor.
România face eforturi susţinute pentru alinierea la standardele europene, în special prin atragerea de investiţii în zonele defavorizate, pentru a asigura premizele reducerii decalajelor de dezvoltare în domeniul infrastructurilor. De asemenea, România susţine şi promovează acţiunile ce vizează eficientizarea consumului de energie pentru a contribui la reducerea impactului negativ al transportului asupra mediului şi încurajează, de asemenea, investiţiile în surse alternative de energie.
Solicit pe această cale Comisiei Europene reevaluarea cadrelor financiare multianuale pentru resursele financiare destinate transporturilor, precum şi pentru cercetarea în domeniu în scopul obţinerii de produse şi servicii mai eficiente din punct de vedere economic şi energetic. De asemenea, recomand statelor membre să încurajeze parteneriatul public-privat şi, implicit, investiţiile private în aceste domenii şi să utilizeze din plin fondurile puse la dispoziţie pentru crearea unui mediu de transport durabil, pentru îmbunătăţirea siguranţei în trafic şi a sănătăţii mediului în care trăim.
Silvia-Adriana Ţicău (PSE). – Politica europeană pentru transporturi durabile, ţinând seama de politicile europene în materie de energie şi mediu, îi priveşte şi afectează în mod direct pe toţi cei aproximativ 490 de milioane de cetăţeni europeni.
Am solicitat Comisiei şi statelor membre să analizeze modul în care infrastructurile de transport şi tarifele aplicabile influenţează dezvoltarea urbană şi cererile viitoare pentru servicii de transport.
Am solicitat Comisiei şi statelor membre să intervină în modernizarea infrastructurii portuare, atât pentru porturile maritime ale Uniunii Europene, cât şi pentru cele situate pe cursul apelor interne, pentru a permite transferul rapid al mărfurilor şi al pasagerilor dintr-un sistem de transport în altul, facilitând astfel reducerea consumului energetic în domeniul transporturilor.
În 2007, Uniunea Europeană s-a angajat ferm şi unilateral să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% faţă de valorile din 1990. Introducerea, mai ales în marile aglomerări urbane, a sistemelor inteligente de transport pentru controlul traficului va evita congestia traficului care, anual, costă Uniunea Europeană aproximativ 1% din produsul intern brut. De asemenea, dezvoltarea sistemului european de transport feroviar va contribui la respectarea politicilor europene în domeniul energiei şi a luptei împotriva schimbărilor climatice.
În acest context, consider că una din priorităţile de dezvoltare în domeniul transportului transeuropean ar trebui să fie crearea unei reţele de cale ferată de mare viteză, care să lege toate capitalele statelor membre interesate. Trenurile de mare viteză trebuie să ajungă şi la Bucureşti şi Sofia.
